В Тимишоаре возобновляют туристическую навигацию по каналу Бега и планируют строительство яхт-клуба

Ziua Marinei pe Bega. De la vaporașe și excursii până la planuri pentru o marină la Timișoara După decenii în care și-a pierdut rolul de arteră de transport, Bega își redescoperă vocația turistică, iar Timișoara caută noi modalități de a valorifica navigația pe canal. Articol de Radio Timișoara, 15 august 2026, 16:27 / actualizat: 15 august 2026, 20:31 De aproape trei secole, Bega și navigația fac parte din istoria Timișoarei. De la transportul comercial și cursele de pasageri care legau orașul de Europa, până la vaporașele turistice și cursele internaționale spre Serbia, canalul își recapătă treptat rolul în viața orașului. Astăzi, cei care promovează navigația pe Bega spun că următorul pas este dezvoltarea infrastructurii: o marină, reguli clare și deschiderea permanentă a frontierei cu Serbia. De aproape trei secole, istoria Timișoarei este legată de Bega și de navigație. În 1728 începeau lucrările de amenajare a canalului, iar în 1732 Bega devenea navigabilă până la Tisa. Un alt moment important a venit în 1869, când pe Bega începea transportul regulat de pasageri. Vapoarele au devenit parte din viața orașului, iar în 1944 navele de pasageri transportau aproximativ 500.000 de oameni într-un singur an. Din Portul Timişoara se putea ajunge până la Rotterdam! Înainte de Primul Război Mondial, navigau pe canal 563 de ambarcaţiuni comerciale. A urmat însă o perioadă lungă în care Bega și-a pierdut rolul de arteră de transport. Inițial, a fost afectată latura comercială, iar în 1967 au dispărut și cursele regulate de pasageri. Canalul a rămas mai degrabă un element de peisaj. Renașterea a venit odată cu proiectele de reabilitare a malurilor și a infrastructurii hidrotehnice. Bega a început din nou să fie parcursă de ambarcațiuni, de această dată într-un context în care transportul public, turismul și agrementul s-au întâlnit. Astăzi, cei de la Asociația Ecluze pe Bega sunt principalii promotori ai canalului. „Bega trebuie privită din punct de vedere al turismului, al agrementului, al culturii. Trebuie să ne gândim la patrimoniul și la comunitățile care pot fi dezvoltate pe mal. Ăsta e viitorul canalului. Încercăm să arătăm oamenilor că este potențial foarte mare pe Bega, trebuie gândite strategii în jurul canalului, e nevoie de mult mai multe eforturi din partea tuturor ca Bega să se dezvolte”, a declarat Sebastian Novovici, membru în echipa Ecluze pe Bega. Bega, din nou navigabilă Canalul Bega nu doar că este din nou navigabil, însă, după refacerea infrastructurii, se poate trece și granița în Serbia, fiind organizate des curse pe apă spre și dinspre țara vecină. Recent, legendarul vapor Pelican a fost la Zrenjanin, iar în septembrie, în cadrul Regatei pe Bega, sunt așteptate să vină la noi peste 30 de ambarcațiuni din țara vecină. „Bega e navigabilă internațional și tot ce facem noi e să punem presiune ca punctul de frontieră să fie deschis permanent sau cel puțin de mai multe ori pe an. Se fac pași, an de an e tot mai bine. Anul acesta va fi deschisă pentru prima dată două weekenduri la rând. Asta înseamnă că cei care vor veni din Serbia pot sta la Timișoara o săptămână. Înainte era pe fugă, veneau vineri și duminică dimineața trebuia să plece, pentru că se închidea vama”, a mai spus Sebastian Novovici. Un moment important în istoria recentă a Begăi a fost cumpărarea de către Primăria Timișoara a celor șapte vaporașe, care au readus transportul de pasageri pe canal. Mai mult, acum acestea fac și excursii în Serbia. „Pe timp de vară, transportul cu vaporetto este printre cele mai populare activități. Vedem asta în special în weekend, când avem momente când trebuie să refuzăm călători, deoarece numărul lor depășește capacitatea navei. În urmă cu trei săptămâni am organizat și noi din nou o cursă până în Serbia. De fapt, am vrut să organizăm o cursă, dar până la urmă am organizat trei, pentru că a fost un interes care a depășit și așteptările mele. Dorim să efectuăm genul acesta de curse în continuare. Sunt un mare fan și promotor al transportului pe Bega și cred că este un diferențiator pentru un oraș ca al nostru”, a declarat Florin Petolea, directorul Societății Transport Public Timișoara Cea mai mare nevoie a canalului Bega este acum construirea unei marine, poate un port ar fi cam prea mult pentru Timișoara. E nevoie ca ambarcațiunile să aibă o infrastructură modernă. „Și din poziția mea de director al STPT, dar și din poziția de pasionat al navigației, cred că dezvoltarea transportului pe Bega, construirea unei marine, în care pasionații de navigație să-și țină navele, ar da o altă perspectivă, o altă dimensiune orașului nostru. O marină, undeva la capătul orașului, în zona Freidorf, ar fi extrem de utilă, ar dezvolta extrem de mult zona aceea. Intenție există, știu că primăria lucrează de ceva timp la asta”, a mai spus Petolea. La începutul anilor 2000, în urma unor inițiative private, pe Bega s-a sărbătorit, câțiva ani, Ziua Marinei, pe 15 august. Nu se mai face nimic de mulți ani. Timișoara, cu a sa istorie de aproape trei secole de circulație navală, se pretează la o astfel de sărbătoare. Bega are o lungime de 114 kilometri, dintre care 44 de kilometri pe teritorul României. Navigația internațională pe Bega s-a reluat în 2023, mai exact pe 27 mai. Atunci ambarcațiunea „Vulpea”, în cadrul expediției Circumeuropa, a trecut frontiera româno-sârbă pe Bega, redeschizând navigația internațională pe canal după aproximativ 65 de ani. Reporter: Ștefan Both