Энергетический кризис: лидеры мира теряют интерес к войне, а выигрывают Китай и Индия

Războaiele odată începute se încheie atunci când țările nu mai au putere sau carne de tun să se lupte. Când le mor liderii. Când falimentează. Energia, după clasice reguli, se ieftinește atunci când totul merge strună și e supraofertă pe piață. Asta ca să trasăm clar limitele în care se petrec asemenea „minuni”. Condiția de bază e ca liderii mondiali, politici-economici-militari să NU mai găsească profit în a continua războiul, în a ține prețurile sus. Respectiv când populația nu mai duce sau când populația scade consumul. Trăiască pistele de biciclete, fie și de n-ai bicicletă… Cum stăm acum? Am ajuns în punctul de cotitură? Ceva semne sunt, ar fi bine să le abordăm, ca să știm cum stăm. SUA și-a trimis negociatorii, din păcate pe aceiași Lolek și Bolek-Witkoff și ginerică, să bată palma cu Rusia și cu Ucraina. Le-a ajuns, fronturile stau nemișcate, câte un kilometru ici-colo, de un an-doi. Clar nu mai pot, se bombardează de la distanță cu drone fără efect major deși…Rusia pare că nu mai duce, o ține doar orgoliul. Cifrele recente arată că Rusia a pierdut în Ucraina, ca morți și răniți, mai mult decât SUA în al Doilea Război Mondial. 1,4 milioane de pierderi, față de 1,08 milioane în SUA acum 80 de ani, zice generalul și fostul șef CIA David Petraeus. Aceeași Rusie are cea mai mică producție de petrol din ultimii 17 ani, scrie profit.ro. Ucraina e depopulată, deși ne întâlnim prin supermarketuri cu ucraineni tineri foarte sănătoși și roșii-n obraz. Nici SUA nu se simte foarte bine, în ciuda unei mașini de propagandă fără urmă de contact cu realitatea, unde minciuna e noul Adevăr. Trump spunând de Kamala că ar fi crescut prețurile combustibilului cu 25%…în timp ce acum au crescut cu 62%… Dar să ne întoarcem la războaie. Cu Iranul nu se poate negocia, țara e bombardată, are o inflație galopantă, dar e ținută de armată și de poliție în frâu. Nu negociază nimic pentru că nu mai au ce, decât o mână de rachete și drone cu care mai trag la nervi. SUA a câștigat o vreme din haosul energetic creat, dar acum și-a întors împotrivă toate țările arabe care abia așteaptă, pe față, să-i vadă plecați de acolo, deja se negociază în secret cu Iranul. În paralel, se fac rute alternative, să ocolească nebunii cu drone, rachete, mine. La fel, și răzbunarea Israelului pe lume, de la cea arabă la Spania și Europa, a ajuns într-un impas. Arabii se reorganizează. Europenii nu-i mai vor parteneri de… nimic. Marii câștigători ai conflictelor de mai sus nu sunt nici SUA, nici Europa, nici Rusia ori Ucraina, ci China și India. Și-au vândut rebuturile tuturor, au cumpărat petrol și gaze la o treime de preț, și-au umplut rezervoarele pe decenii. În plus, au înțeles criza și acoperă deșerturi întregi cu fotovoltaice. Țările civilizate revin la centralele nucleare, cele strâmtorate la cele de cărbune. Ceva la orizont se întrevede, totuși. Încheierea războaielor va readuce petrolul ieftin, gazele la fel. Rusia falimentară va vinde orice are oricui. Deblocarea strâmtorii Ormuz va readuce marfa la timp, încoace și încolo. Problema e că, deocamdată, o mână de supercompanii câștigă de­șăn­țat de mult de pe seama crizei energetice. Problema e și că o mână de lideri mondiali nu știe cum să piardă, mai ales că li se arată alegeri. Când cei de mai sus vor intra în colț, unii prin lipsa de consum, alții de teama alegerilor, va fi Pace. Și ne dăm jos de pe bicicletă.