Парламент Румынии отклонил поправку о досудебной выплате зарплат из фонда гарантий

Parlamentul a respins amendamentul PSD prin care Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale ar fi putut acoperi, înaintea unei decizii judecătorești definitive de deschidere a insolvenței, salariile restante ale angajaților unor companii cu activitatea blocată, măsura fiind propusă în cadrul modificării ordonanței adoptate pentru sprijinirea salariaților de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București. În forma actuală, Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale poate interveni numai după ce instanța pronunță definitiv deschiderea procedurii insolvenței sau a concordatului preventiv. Mecanismul vizează drepturile bănești stabilite prin contractele individuale și colective de muncă, inclusiv salariile restante datorate de angajatori aflați oficial în dificultate financiară. Amendamentul susținut de Partidul Social Democrat (PSD) ar fi introdus o excepție de la această regulă. Plata din Fond ar fi fost posibilă înaintea unei hotărâri definitive de deschidere a insolvenței, dacă angajatorul îndeplinea simultan o serie de criterii referitoare la activitatea economică, situația financiară și procedurile de concediere. Inițiativa a fost contestată de Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR), care au considerat că Fondul nu poate stabili singur dacă o companie se află într-o stare de insolvabilitate. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a susținut că o asemenea constatare trebuie făcută de o instanță. „Dumneavoastră, prin acest proiect, doriți să extindeți posibilitatea de a se accesa fondul de garantare și a unui societăți care nu are deschisă procedura insolvenței, ceea ce nu este în regulă. Această stare de insolvabilitate trebuie să fie constatată de un organ jurisdicțional. Ori dacă dumneavoastră spuneți fondul de garantare poate să fie accesat și dacă nu ești în procedura insolvenței, întrebarea pertinentă este următoarea: cine constată această stare? Pentru că fondul de garantare nu are capacitatea nici juridică și nu este nici investită cu putere jurisdicțională astfel încât să tranșeze și să transforme o stare de fapt într-o stare juridică”, a spus deputatul USR Alexandru Dimitriu. El a invocat și termenele prevăzute de legislația insolvenței. În cazul încetării plăților, cererea de deschidere a procedurii trebuie depusă în termen de 45 de zile, iar instanța poate soluționa solicitarea în 10 zile, într-o procedură necontencioasă. „Fondul de garantare nu a fost creat astfel încât să se înfructe cine și cum vrea, ci într-o procedură de insolvență care poate să fie arătată că există doar de către judecătorul sindic”, a mai spus deputatul USR. Deputata PNL Raluca Turcan a atras atenția că modificarea ar fi permis acordarea unor compensații salariale de până la 12 salarii medii brute pentru angajații unor companii care nu aveau încă o decizie definitivă privind intrarea în insolvență sau în concordat preventiv. În anumite situații, plafonul ar fi putut fi majorat. „Vă dați seama ce ”cutia Pandorei” deschideți pentru companii care acum sunt în procedură de insolvență și dumneavoastră votați astăzi prin fondul acumulat din banii tuturor românilor să se plătească salarii compensatorii fără analiză. De ce au ajuns companiile respective în situația de insolvență sau concordat? Este pur și simplu o lovitură fără margini pentru bugetul statului, cu efecte greu de anticipat”, a declarat deputata PNL Raluca Turcan. Ea a precizat că parlamentarii PNL urmau să voteze împotriva proiectului, considerând că utilizarea banilor colectați de la angajatori pentru plata unor drepturi salariale înaintea unei confirmări judiciare ar putea genera riscuri semnificative pentru finanțele publice. Președintele Comisiei pentru muncă din Camera Deputaților și inițiatorul amendamentului, deputatul PSD Adrian Solomon, a justificat propunerea prin situația celor aproximativ 1.700 de angajați ai CFR Marfă. Compania nu mai desfășura activitatea de transport feroviar de marfă după retragerea licenței, însă nici procedura de faliment nu fusese finalizată. „Ei nu sunt nici în faliment, nu sunt nici în activitate pentru că nu mai au licență de transport, marfă. Prin urmare, nu-și iau salariile de luna mai pentru că în cadrul procesului de declarare a falimentului sau de stabilire a căii de urmată în cadrul procedurii de insolvență, judecătorul s-a trezit cu o serie întreagă de creditori care au cerut să nu fie declarat acest faliment. Prin urmare, Guvernul i-a retras licența, a transmis-o unei alte societăți care n-a preluat întregul personal, nu pot fi preluați pentru că unii sunt la Satul Mare, iar nevoile sunt în portul Constanța și așa mai departe. Prin urmare, facem această excepție pentru lucruri și vremuri excepționale. Oamenii aceia trebuie să-și primească salariile. Nu sunt salarii extraordinare, nu sunt niște salarii care nu vor fi recuperate. Din contră, Fondul de garantare își recuperează toți banii pe care îi dă, după cele șase luni de zile, de la societatea aflată la un moment dat în România în criză”, a spus deputatul PSD Adrian Solomon. Parlamentarul a susținut că excepția ar fi fost destinată unor situații în care angajații rămân fără venituri din cauza unor blocaje administrative și juridice, deși compania nu poate funcționa și procesul de insolvență nu este încă încheiat. Textul respins stabilea că plata creanțelor salariale putea fi solicitată înainte de pronunțarea definitivă a instanței numai dacă erau întrunite cumulativ mai multe condiții. În primul rând, licența sau autorizația necesară pentru activitatea principală a angajatorului trebuia să fie retrasă, să înceteze, să expire fără reînnoire sau să fie refuzată de autoritatea competentă printr-un act executoriu. În al doilea rând, pierderea licenței trebuia să fi făcut imposibilă, atât legal, cât și obiectiv, continuarea activității, iar operațiunile companiei să fi încetat total sau într-o proporție substanțială. O altă cerință era ca disponibilitățile financiare ale angajatorului să nu fie suficiente pentru achitarea creanțelor salariale certe, lichide și exigibile. Incapacitatea de plată trebuia să existe atât la momentul depunerii cererii de intrare în insolvență, cât și la data solicitării plății din Fond. Amendamentul mai impunea inițierea procedurii de concediere colectivă, cu respectarea prevederilor Codului muncii. De asemenea, o cerere de deschidere a insolvenței sau a concordatului preventiv trebuia să fi fost înregistrată la instanța competentă și să nu fi fost soluționată definitiv până la momentul depunerii cererii de plată. Propunerea PSD fusese inclusă în proiectul de modificare a ordonanței de urgență adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan în februarie. Actul normativ a fost conceput pentru sprijinirea angajaților de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București, companii considerate importante pentru economie sau pentru anumite sectoare strategice. Ordonanța a extins protecția financiară și asupra salariaților companiilor aflate în concordat preventiv. În cazul operatorilor economici aflați în insolvență, plata putea ajunge la echivalentul a 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat. Pentru companiile aflate în concordat preventiv, plafonul stabilit era de 6 salarii medii brute pe angajat. Anterior, legislația permitea accesarea Fondului de garantare exclusiv după deschiderea procedurii insolvenței, pentru cel mult 5 luni și în limita a 5 salarii medii brute pentru fiecare salariat. Operatorii economici de interes strategic sunt definiți prin raportare la domenii precum apărarea națională, economia, energia, industria alimentară, infrastructurile critice și industria de apărare. Lista companiilor eligibile urmează să fie stabilită de Guvern, potrivit actului normativ adoptat. CFR Marfă se află de mai mult timp sub presiunea unor datorii și a obligației de a restitui ajutorul de stat primit de la statul român. În 2020, Comisia Europeană a stabilit că sprijinul financiar în valoare de 2,6 miliarde de lei a fost acordat ilegal, iar autoritățile române trebuie să recupereze suma. În 2022, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care permite companiei să transfere vagoane către stat pentru stingerea unor obligații fiscale, inclusiv impozite și contribuții cu reținere la sursă. Ulterior, în 2024, autoritățile au decis înființarea companiei Carpatica Feroviar, destinată să răspundă nevoilor de apărare ale României și să preia o parte din funcțiile necesare transportului feroviar strategic, conform documentelor și declarațiilor prezentate în Parlament. În cele din urmă, amendamentul nu a întrunit numărul necesar de voturi. Propunerea a fost susținută de parlamentarii PSD și de alte grupuri, în timp ce PNL și USR au votat împotrivă, iar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) s-au abținut. Parlamentul a menținut astfel regula potrivit căreia plata din Fondul de garantare depinde de existența unei decizii judiciare privind deschiderea procedurii insolvenței sau a concordatului preventiv.