Рынок труда в жудеце Гургуру завершил 2025 год с ростом занятости и числа работников

Piața muncii din județul Giurgiu a încheiat anul 2025 pe un trend ușor ascendent, datele statistice indicând o creștere atât a resurselor de muncă, cât și a numărului de persoane ocupate și al salariaților. Evoluția este una importantă pentru un județ în care atragerea investițiilor și crearea unor locuri de muncă stabile reprezintă în continuare două dintre principalele provocări economice. La 1 ianuarie 2025, resursele totale de muncă ale județului Giurgiu erau estimate la aproximativ 162.000 de persoane, în creștere cu 2,5% față de anul precedent. Structura acestora era ușor dominată de bărbați, care reprezentau 52,8% din total. Din această rezervă de forță de muncă, populația activă civilă număra aproximativ 68.400 de persoane, în creștere cu 0,8% față de anul anterior. Un aspect pozitiv îl reprezintă ponderea foarte ridicată a persoanelor ocupate: 97,2% din populația activă civilă era ocupată, în timp ce șomerii reprezentau 2,8%. În același timp, o parte importantă a populației aflate la vârsta de muncă era cuprinsă în programe de pregătire profesională sau se regăsea în alte categorii inactive, acestea însumând 57,8% din totalul resurselor de muncă. 42.701 salariați în județ la sfârșitul lui 2025 O imagine și mai clară asupra evoluției pieței muncii este oferită de numărul salariaților. La sfârșitul lunii decembrie 2025, în județul Giurgiu erau înregistrați 42.701 salariați, cu 636 de persoane mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea anuală a fost de 1,5%. Distribuția angajaților pe principalele sectoare economice arată însă foarte clar profilul actual al economiei giurgiuvene. Serviciile domină detașat piața muncii, cu 31.143 de salariați, ceea ce înseamnă aproape trei sferturi din efectivul total de salariați. Pe locul al doilea se află industria și construcțiile, cu 9.762 de angajați, sectoare care pot avea un rol esențial în dezvoltarea economică viitoare a județului, mai ales în condițiile investițiilor în infrastructură și ale proiectelor industriale și energetice anunțate în ultimii ani. În agricultură, silvicultură și pescuit activau, la sfârșitul anului trecut, 1.796 de persoane. Serviciile țin în picioare piața muncii Cifrele arată o realitate interesantă: deși Giurgiu are un important potențial agricol și beneficiază de o poziție strategică la Dunăre, economia județului este susținută în principal de sectorul serviciilor. Acest lucru este legat, între altele, de comerț, transport și logistică, activități administrative, servicii către populație și alte domenii care au cunoscut o dezvoltare în ultimii ani. În paralel, poziția geografică a județului, proximitatea față de București, accesul la Dunăre și infrastructura rutieră și feroviară oferă premise pentru dezvoltarea unor activități economice cu valoare adăugată mai mare. Un rol important îl poate avea și dezvoltarea infrastructurii. Proiectele rutiere majore care urmăresc o conectare mai rapidă a Giurgiului cu Bucureștiul și cu principalele coridoare de transport pot influența direct piața muncii, prin atragerea de investiții și prin creșterea mobilității forței de muncă. Creștere există, dar provocările nu au dispărut Majorarea cu 1,5% a numărului de salariați este un semnal pozitiv, însă cele 42.701 persoane încadrate cu contract de muncă trebuie privite în raport cu întregul potențial al resurselor de muncă ale județului. Diferența dintre resursele totale de muncă și populația efectiv ocupată arată că există în continuare un bazin important de persoane care ar putea fi atrase pe piața muncii prin investiții, reconversie profesională, calificare și crearea unor locuri de muncă mai bine plătite. Pentru Giurgiu, miza următorilor ani nu este doar aceea de a crește numărul locurilor de muncă, ci și de a transforma județul într-o zonă în care oamenii să găsească locuri de muncă stabile, competitive și suficient de bine plătite încât să nu mai fie nevoiți să facă naveta spre București sau să plece din județ. În acest context, investițiile în infrastructură, energie, industrie, logistică și servicii pot deveni factorii care să schimbe treptat profilul economic al județului. Giurgiu are forță de muncă. Provocarea este ca economia locală să creeze suficiente motive pentru ca această forță de muncă să rămână aici.