Румыния лидирует в Европе по темпам обновления автопарка электробусами, несмотря на старую среднюю флоту

09.09.2026, 13:00 Autor: Mădălina Dediu Panaete ♦ România rămâne în urma mediei europene atunci când este analizat întregul parc de autobuze electrice, dar ritmul achiziţiilor noi arată o imagine radical diferită: aproape trei din patru autobuze noi înmatriculate anul trecut au fost electrificabile, o pondere de circa trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. Peste 390 de autobuze şi autocare noi de peste 3,5 tone au fost înmatriculate anul trecut în România, dintre care 287 au fost „electrically chargeable“, categorie care include autobuzele electrice pe baterii şi plug-in hybrid, potrivit celor mai recente date ale Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Asta înseamnă că vehiculele electrificabile au reprezentat 73,6% din piaţa locală de autobuze noi. În UE, ponderea a fost de numai 23,8%: 9.089 de autobuze electrificabile dintr-un total de 38.238 de unităţi noi înmatriculate. România se află astfel într-o situaţie aparent paradoxală. În fotografia întregului parc, tranziţia către electric este încă la început, dar în achiziţiile noi electricul a devenit deja tehnologia dominantă. Cele mai recente date comparabile privind parcul european arată dimensiunea decalajului acumulat. La finalul lui 2024, România avea circa 52.800 de autobuze în circulaţie, iar numai 1,4% erau battery-electric. Media UE era de 3,1%, de peste două ori mai mare. În plus, 97,7% din parcul românesc era încă diesel, faţă de 88,7% la nivel european, potrivit ACEA. Diferenţa este şi mai mare faţă de ţările care au început mai devreme tranziţia. În Olanda, peste 21% din parcul de autobuze era deja electric pe baterii în 2024, în Danemarca ponderea se apropia de 16%, iar în Suedia depăşea 10%. România era la numai 1,4%. Piaţa nouă arată însă că această fotografie se poate schimba rapid. În 2024, România înmatriculase 334 de autobuze electrificabile, dintr-un total de 486, adică aproape 69% din piaţă. În 2025, numărul a scăzut la 287 de unităţi, dar pentru că întreaga piaţă de autobuze noi s-a redus la 390 de vehicule, ponderea electricelor a urcat la aproape 74%. La nivel european tendinţa este aceeaşi. Numărul autobuzelor electrificabile noi a crescut cu aproape 39% în 2025, de la 6.543 la 9.089 de unităţi. Piaţa totală a autobuzelor a avansat cu numai 7,5%, la 38.238 de vehicule. Cu alte cuvinte, electrificarea creşte de peste cinci ori mai repede decât piaţa în ansamblu. Olanda oferă unul dintre cele mai clare exemple: 784 dintre cele 1.091 de autobuze noi înmatriculate anul trecut au fost electrificabile, adică aproape 72%. În Danemarca ponderea a fost de circa 71%, iar în Suedia de 46%. România, cu aproape 74%, se situează astfel peste aceste pieţe dacă este analizată strict structura înmatriculărilor noi din 2025. Explicaţia diferenţei dintre un parc încă puternic dependent de motorină şi o piaţă nouă dominată de electric ţine şi de vârsta flotei existente. Autobuzele din România aveau în 2024 o vârstă medie de 17,8 ani, cea mai ridicată din UE, faţă de o medie comunitară de 12,2 ani. Electrificarea câtorva sute de vehicule pe an are nevoie astfel de timp pentru a schimba structura unui parc de peste 50.000 de unităţi. Datele European Alternative Fuels Observatory (EAFO), platformă gestio­nată de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene, permit deja urmărirea tranziţiei mai aproape de prezent. În cazul autobuzelor, EAFO urmăreşte categoriile M2 şi M3 şi include în categoria vehiculelor cu combustibili alternativi autobuzele electrice cu baterie (BEV), plug-in hybrid (PHEV), cele pe hidrogen, dar şi vehiculele alimentate cu LPG, CNG sau LNG. Datele pentru România arată o accelerare puternică a schimbării în ultimii ani: ponderea acestor tehnologii în totalul autobuzelor nou înmatriculate era de numai circa 10% în 2021, a urcat la peste 50% în 2022, a coborât temporar la aproximativ 20% în 2023, pentru ca în 2024 să ajungă la aproape 70%. În 2025 a urcat la circa trei sferturi din piaţă. În 2026, datele disponibile până în prezent indică o pondere de peste 80%. Evoluţia arată că electrificarea este mult mai vizibilă în achiziţiile noi decât în parcul aflat deja în circulaţie. EAFO separă, de altfel, cei doi indicatori – ponderea în parcul total şi ponderea în noile înmatriculări –, o distincţie importantă într-o piaţă în care înnoirea flotei se produce gradual. PNRR – un motor de creştere pentru vânzările de vehiculele electrice Unul dintre motoarele acestei schimbări a fost PNRR, prin Componenta 10 – Fondul Local, care a pus la dispoziţia autorităţilor locale finanţări pentru înnoirea transportului public. Investiţia I.1.1 permite achiziţia de vehicule noi cu zero emisii la eşapament – autobuze electrice sau pe hidrogen, microbuze electrice, tramvaie şi troleibuze – şi, în cazul autobuzelor electrice, poate include şi staţiile de încărcare rapidă şi lentă. Pentru I.1.1, schema iniţială prevedea o valoare eligibilă PNRR de 580 mil. euro, la care se adăugau 174 mil. euro în alocări suplimentare, rezultând un plafon total eligibil de 754 mil. euro pentru înnoirea parcului de transport public, nu exclusiv pentru autobuze. Recent, Ministerul Dezvoltării anunţat că a atins şi a depăşit ţintele asumate prin PNRR pentru dezvoltarea transportului verde şi a infrastructurii destinate vehiculelor electrice. Au fost achiziţionate, din fonduri europene, cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării, de autorităţile locale, beneficiarii investiţiilor, 1.147 de vehicule nepoluante, printre care autobuze, tramvaie, troleibuze şi microbuze electrice, destinate transportului public local, faţă de o ţintă asumată iniţial de 1.135. Un rezultat semnificativ a fost obţinut şi în ceea ce priveşte transportul verde, prietenos cu mediul, în localităţi, destinat instalării punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice. Faţă de ţinta renegociată de 2.000 de puncte de reîncărcare, beneficiarii au raportat, în platforma online pusă la dispoziţie de minister, 5.278 de puncte de încărcare realizate la nivel naţional.