Парадокс Негру-Воды: город с дефицитом инфраструктуры показывает бюджетный профицит из-за невыполненных инвестиций

Orașul are venituri de 10,7 milioane de lei și cheltuieli de 8,71 milioane de lei, ceea ce îi permite să încheie bugetul cu un excedent de aproximativ 2,1 milioane de lei. În același timp, o parte importantă din cheltuieli este direcționată către salarii și ajutoare sociale, în timp ce investițiile rămân deficitare. Potrivit informațiilor prezentate de Newsweek, peste 75% dintre localitățile din România nu se pot susține financiar fără sprijin de la bugetul de stat. Potrivit unui document al Curții de Conturi, 119 orașe din România nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Cele 119 localități reprezintă aproximativ 55% din totalul celor 216 orașe existente la nivel național. Negru Vodă se numără printre cele mai mici orașe din România. Deși are statut urban, aspectul și infrastructura localității sunt descrise ca fiind mai apropiate de cele ale unei comune. Paradoxul este că localitatea figurează cu un excedent bugetar. Explicația este că administrația nu a reușit să cheltuiască integral banii prevăzuți pentru investiții. Negru Vodă are venituri bugetare de aproximativ 10,7 milioane de lei și cheltuieli de 8,71 milioane de lei. Diferența este de circa 2,1 milioane de lei, sumă care reprezintă excedentul bugetar. Conform datelor bugetare disponibile, administrația locală cheltuie aproximativ 1,2 milioane de lei pentru salarii. O sumă apropiată, de 1,19 milioane de lei, este alocată pentru ajutoare sociale și de invaliditate. În același timp, bugetul local a beneficiat de o subvenție de 2,5 milioane de lei de la Guvern. Fără acest sprijin financiar, orașul nu ar fi fost pe excendent. Un reportaj realizat de jurnaliștii Info Sud-Est descrie Negru Vodă drept o localitate care seamănă mai degrabă cu o comună săracă decât cu un oraș: „Cu un centru care poate fi străbătut într-o plimbare de mai puțin de cinci minute, o râpă pe post de canal de deversare și străzi adiacente prost asfaltate, localitatea este departe de a semăna măcar cu cartierul periferic al unui oraș. Ce aduce aminte de periferia unui oraș ar fi, în cea mai mare parte, blocurile construite în perioada comunistă și clădirile puțin mai moderne care se mai găsesc ici și colo… În final, singurele elemente din centru, care ar putea convinge un vizitator că a ajuns, într-adevăr, într-un oraș, sunt un sediu al băncii de stat CEC, sala impresionantă de jocuri de noroc care nu lipsește din nicio așezare, fie ea urbană sau rurală, cele două farmacii plasate una lângă alta, la fel ca în Constanța, și haitele de câini care mișună, aparent fără niciun deranj, la fel ca în București”. Problema localităților care nu își pot susține singure cheltuielile este una mai largă. În prezent, aproximativ 84% dintre comune, respectiv 2.404 de unități administrativ-teritoriale, nu reușesc să se finanțeze integral din venituri proprii și au nevoie anual de bani de la bugetul de stat. Și în cazul orașelor există o situație similară. Aproximativ 26% dintre acestea, adică peste 60 de localități, au nevoie de alocări de la bugetul de stat pentru a-și susține cheltuielile.