Площадь Обор в Бухаресте претерпела гентрификацию: традиционный рынок стал культурным хабом для всех поколений

· Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne în Google Discover „Piața Obor se apropie acum mai mult de imaginea piețelor europene – cu tarabe cu fructe, legume, restaurante și cafenele”, spune, într-un dialog cu HotNews, proprietarul unei cafenele de specialitate din zonă. Cum explică doi experți schimbările și viitorul zonei?  Schimbarea zonei se numește „gentrificare”, explică doi experți în arhitectură și istoria orașului, pentru publicul HotNews. Fenomenul este asemănător cu cel de la Piața Amzei, zonă din București care a fost recent în mijlocul dezbaterii despre merdenele. Piața Obor strânge de sute de ani vânzători de produse agricole și cumpărători din tot sudul României. A început ca loc de sacrificat animale în secolul XIX și a evoluat într-o piață uriașă, cu multe hale specializate.  Niciodată nu s-a schimbat însă atât de repede ca acum, când tinerii și imigranții au început să-și creeze propriile lor spații aici, spune directorul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru. Acum, spațiul este unul al tuturor generațiilor. De la pensionari la tineri părinți sau la adolescenți, toți au început să își găsească locul la Obor.  Drumul spre piață, primele mirosuri: mici și gogoși  La nici zece pași distanță de pasajul pietonal de la Obor, mai multe tarabe se înghesuie una lângă cealaltă. Se vând flori, jucării, cărți sau ziare.  E vineri, trecut de ora prânzului, iar drumul spre Piața Obor e plin de oameni.  Sunt bătrâni care își cară cărucioarele cu rame metalice și pânză înflorată, părinți încărcați cu sacoșe și copii de mână, tineri adulți cu brațele pline și adolescenți cu părul colorat, care se strecoară printre ei. Apropierea de piață se recunoaște după miros. Miroase a fum de grătar de la Terasa Obor și a zahăr pudră de la gogoșeria de la colț.  „S-a împletit mișto cu promovarea tradițiilor românești” Terasa Obor e cel mai mare „restaurant” din piață. Și-a găsit locul la Obor în toamna anului 2011, povestește patronul terasei, Adrian Rebenciuc. În ultimul an, și-a schimbat locația, s-a extins, iar acum este un cort uriaș gata să acopere nevoia de mici a zeci de persoane pe oră.  „Veni vidi mici” sau „Nu vreți să bem o bere și să sacrificăm niște mici” sunt mesaje agățate de pereții Terasei Obor. Cine intră pentru prima dată la terasă pune inevitabil ochii și pe tablourile cu George Enescu, Gică Hagi sau Nadia Comăneci. Coada de la mici se începe de afară și într-o vineri după-amiază, Adrian Rebenciuc spune că se stă cam 40-45 de minute. Unii oameni își scot telefonul să filmeze și să fotografieze mesajele de pe pereți. Despre terasă spune că „s-a împletit mișto cu promovarea tradițiilor românești, cu vibe-ul ăsta amestecat de piață, de micărie, de lume de-asta pestriță”, dar a rămas aranjată într-un stil original. Afirmă că asta îi atrage pe oameni, împreună cu muzica pusă pe un stick cu melodii.  În timpul discuției cu Rebenciuc se auzea pe fundal trupa de country pop Rednex. Până la final, intrase niște muzică românească.  Spațiu pentru toată lumea  Terasa Obor nu este singurul spațiu de masă de la piață. În ultimii ani, Oborul a devenit un spațiu pentru toată lumea, cu cafenele, restaurante cu specific, pizza sau parizer pane. Iar acest lucru este firesc, spune directorul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru.  „Generația tânără, care a ieșit din adolescență și-și configurează o profesie, reconfigurează și spațiul de loisir (n.r. spațiul pentru petrecerea timpului liber)”, spune Majuru. El spune că tinerii vor „altceva” față de generațiile anterioare, mulțumite cu puține categorii de produse. Tinerii sunt acum, însă, obișnuiți să aibă totul și să fie la îndemână.  Același lucru încearcă să îl ofere acum și Piața Obor, spațiu istoric din București, care „trebuie să convingă tinerii să rămână fideli și să nu plece”.  „Nu este o schimbare de generații. Este o schimbare care se suprapune cu noi generații. Este o schimbare care este legată de consum, de multiplicarea pieței și de o industrie a loisirului care, la rândul ei, se diversifică. Asta vezi pretutindeni. Era și firesc să ajungă acolo pentru că este un nod comercial – lumea se oprește, consumă și vrea să vadă și altceva”, adaugă istoricul. „Schimbarea a venit în timp” Despre această schimbare vorbește și Robert Tancău, care a deschis de mai bine de doi ani prima cafenea de specialitate la Obor – Zissou Obor. Inspirația pentru o cafenea în piață a venit din călătoriile în străinătate alături de soția sa. Multe orașe europene au piețe care combină tarabele de fructe și legume cu cele de mâncare sau cafea – precum Boqueria Market în Barcelona, Mercado de San Miguel în Madrid, Foodhallen în Amsterdam sau Borough Market în Londra.  „Asta e piața noastră, e pestriță, e de toate felurile și cumva trebuie să fie loc și pentru așa ceva. Cred că e un lucru care înfrumusețează și zona și calitatea vieții. Și cred că aduce și o altă categorie de oameni în Obor, care, la urma urmei, este pentru toți. Nu este nici al săracilor, nici al bogaților. E al tuturor”, mai spune Tancău.  Schimbarea despre care vorbește proprietarul cafenelei a fost făcută „în timp”, spune și managerul Terasei Obor.  „Noi am venit ca un fel de pionieri ai noului val de comerț tradițional cu mici. Și ușor, ușor, venind din ce în ce mai mulți hipsteri, din ce mai mulți oameni din toate straturile astea ale societății, a început să le placă atmosfera”, spune Adrian Rebenciuc despre toate locațiile noi care se deschid la Obor.  În ultimii ani, spune patronul terasei, s-a schimbat și publicul care vine la Obor.  Bătrânii vin în continuare „din inerție”, pentru că așa s-au obișnuit. Tinerii cu familii vin pentru piață, dar și pentru activitățile mai nou apărute, în timp ce generația foarte tânără ajunge mai rar la mici. Merg mai mult la cafenele și la restaurantele noi deschise. „La Piața Obor sunt deja foarte mulți tineri cool” Zissou și-a făcut loc deja de mai bine de doi ani în preferințele tineretului bucureștean, care vine acum la Obor pentru piață și pentru cafea de specialitate, toate în același loc. În timpul săptămânii locația este închisă, însă în zilele de weekend terasa se umple.  „La piața Obor sunt deja foarte mulți tineri cool”, crede Robert Tancău.  Și managerul Zissou, și cel al Terasei Obor numesc acum zona un „hub” cultural.  Asta pentru că pe lângă mâncare și cumpărături, pe terasa de la Obor se fac și evenimente culturale sau ateliere pentru copii.  „E o locație mai de weekend, noi deschidem doar joi, vineri, sâmbătă, duminică. În weekend chiar e o atmosferă foarte frumoasă și foarte plăcută. Pe noi ne-a surprins plăcut să vedem că au venit foarte mulți oameni care au vrut să vadă locația, oameni care nu au mai fost de foarte mult timp în Obor sau care veneau regulat”, spune Tancău despre tipul de public.  Străinii care aleg Oborul Vin și foarte mulți turiști din afara țării, spun cei doi manageri de localuri.  Cei mai mulți sunt din Franța, Spania și Italia și sunt de găsit atât la coada de la mici, cât și pe scările din hala veche a Oborului care duc spre cafenea.  Ce s-a schimbat și ce a rămas la fel „Cred că încurajează foarte mulți tineri să vină și să facă piața și în același timp știu că dacă ajung acolo pot să bea și o cafea sau poate să mănânce ceva gustos, inedit, nu neapărat doar mici”, spune Robert Tancău. Spune că astfel de locuri se deschid de multă vreme în alte capitale europene, așa că „trebuia să se întâmple și la noi”.   Întrebat dacă schimbările din piață pot afecta autenticitatea locului, proprietarul cafenelei susține că Oborul „evoluează la fel cum evoluează tot orașul”.  „Dacă s-a deschis o cafenea de specialitate la Obor sau un restaurant, nu înseamnă s-a gentrificat neapărat sau s-a scumpit totul. Ce am reușit să facem noi acolo e doar să crească puțin, poate, calitatea vieții. Sau, poate, pentru oamenii din vecinătate să nu trebuiască să ajungă neapărat în nordul Capitalei să bea o cafea bună”, mai spune el.  În același timp, există și un lucru rămas neschimbat: angajații pieței.  „Noi, oamenii, gen angajații zonei, noi am rămas la fel, nu ne-am schimbat deloc”, spune Adrian Rebenciuc. „De aici cred că pornește vibeul ăsta al nostru, că întotdeauna venim cu ceva nou, dar care pare vechi. Parcă l-ai auzit la bunici, l-ai auzit la părinți, l-ai auzit la rude pe vremuri”, continuă el.  Ce înseamnă „gentrificarea Oborului” Schimbarea pe care o aduc noile generații la Obor are și un nume: „gentrificare”. Gentrificarea este un proces de dezvoltare a unei zone care are ca utilizator final, nu persoanele care locuiesc în zona respectivă, ci un alt utilizator, „de obicei unul mai cu bani, unul mai fancy, unul mai dezirabil”, potrivit arhitectei Anca Dumitrache, cunoscută pentru proiectul „15 minute pe jos”.  Inițiativa este una de educație urbană, prin care promovează ideea că locuitorii unui oraș trebuie să găsească la maxim 15 minute de mers pe jos orice spațiu esențial: spitale, școli, magazine sau parcuri. Printr-un proces de gentrificare, spune ea, trece și Piața Obor, care a trecut de la a fi „Târgul moșilor” în 1900, iar apoi spațiu pentru agricultori și fermieri, la piață cu restaurante și cafenele de specialitate în 2026.  „Gentrificarea Oborului cred că e cea mai evidentă prin tipul ăsta de restaurante fancy care au apărut pe acolo, cum e acel restaurant care vinde parizer scump prăjit (n.r. restaurantul Petra, 40 de lei o porție de parizer pane cu salată de crudități), sau restaurante mexicane, activări de brand-uri care văd că apar din ce în ce mai des.  Nu zic că nu trebuie să existe genul ăsta de lucruri, dar mi se pare că se pune prea mult accentul pe acest tip de dezvoltare și acest tip de afacere care înflorește acum în Piața Obor, care nu sunt neapărat pentru oamenii care locuiesc acolo”, descrie Anca Dumitrache. Ea adaugă și că Oborul acum pare că vrea să atragă tinerii „cool” și „hipsterii”.   „Nu se împiedică unii de alții” Nu sunt doar localuri românești, ci pe lângă magazinele tradiționale de carne și brânzeturi, s-au deschis și magazine asiatice, cu diferite condimente și mâncăruri orientale, dar și restaurante specifice.  Așa că pe lângă hipsterii adesea invocați au apărut și imigranții, care aduc „accente multiculturale”.  „Mi se pare un lucru pozitiv când un loc cu o identitate culturală foarte puternică cum este piața Obor primește niște accente multiculturale. Mi se pare un lucru de dorit, pentru că acele accente sunt autentice. Și mi se pare că se integrează tocmai în ideea asta de produse accesibile care erau spiritul pieței Obor”, spune Anca Dumitrache. Și directorul Muzeului Municipiului București crede că schimbările de la Obor sunt firești și de dorit.  „Nu cred că un vârstnic s-ar împiedica de unul mai tânăr care bea o cafea cu ciocolată, pentru că lui nu-i place așa ceva. El vrea o țuică fiartă în Piața Obor și o va găsi. Nu se împiedică unii de alții. Lucrurile se vor modifica în momentul în care piața își va pierde scopul și va împrumuta altul”, spune Adrian Majuru. Întrebat ce reprezintă „pierderea scopului”, istoricul răspunde rapid. „Dacă piața era transformată într-un mall, s-ar fi terminat. Dar a rămas ceea ce continuă să fie. Și orașul ăsta e bine să aibă niște poluri unde să adună lume felurită, măcar să se vadă față în față. Vezi, prin pe fereastra cafenelei, prin simțul văzului, pulsul unor lucruri care sunt în desfășurare sau sunt în regres pozitiv”, adaugă el. „E un curs firesc. Ar fi fost nefiresc să nu apară”, conchide Majuru. Acest text a fost scris inițial la cursul de Jurnalism Narativ al Facultății de Jurnalism, Universitatea din București, susținut de Georgiana Ilie.