С 2026 года в румынских лицеях введут новые учебные планы с расширенным выбором предметов

Noile planuri-cadru de liceu. Mai puține materii obligatorii, mai multe opțiuni pentru elevi Începând din toamnă, liceenii vor învăța după noile planuri cadru care le permit alegerea unor discipline opționale, în funcție de de competențele și domeniile lor de interes. Adaugă ca sursă preferată în Google Articol de Luminiţa Voinea, 25 August 2026, 07:30 Din septembrie 2026, elevii care intră în clasa a IX-a vor învăța după noile planuri-cadru. Acestea marchează o schimbare majoră în educație, punând accent pe competențe, flexibilitate curriculară și adaptarea învățării la nevoile și interesele elevilor. Astfel, se schimbă ponderea disciplinelor, crește specializarea, apare mai clar curriculumul la decizia elevului, iar generația care începe acum liceul va susține, în 2030, un examen de bacalaureat diferit. Cel mai important element este introducerea unui curriculum ales de elevi din oferta școlii, în funcție de competențele și domeniile lor de interes. „Cea mai mare schimbare de paradigmă în acest moment se referă la faptul că va fi un curriculum nu impus, ci unul ales din ce în ce mai mult de către elevi. Este o schimbare care, de fapt, a început foarte timid cu acea oră de cursuri opționale prin anii ’90, când era o oră de opționale la liceu, în care, de fapt, elevul avea impresia că poate alege ceva, dar era, de fapt, dintr-unul sau două cursuri pe care le putea oferi liceul la momentul respectiv”, a punctat Radu Szekely, expert în educație și coordonator al Comisiei Naționale pentru Pilotarea Planurilor-Cadru Alternative la Liceu, invitat la emisiunea „Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină. Cei trei piloni ai noilor planuri-cadru: trunchi comun, curriculum de specialitate și curriculum la decizia elevului Începând din clasa a IX-a, trei componente esențiale vor guverna învățământul liceal din România. Este vorba despre trunchiul comun, care are o pondere de 40% și asigură o bază generală de cultură pentru toți elevii, curriculumul de specialitate, adaptat fiecărui profil, și curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, conceput pentru personalizarea parcursului educațional prin opționale și grupe flexibile. “Ideea este că școala trebuie să construiască o ofertă în care elevul să poată alege în mod real. Nu doar vă dăm, aveți șase ore de opțional în orar”, spune Radu Szekely. Mai puține discipline obligatorii, mai multă motivație pentru elevi Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii poate conține discipline aprofundate pentru consolidarea materiei, discipline noi sau opționale integrate, care combină mai multe discipline și pun accent pe abordări interdisciplinare și teme de actualitate. Acest curriculum permite, de asemenea, organizarea pe grupe flexibile de elevi, în funcție de opțiunile acestora, și adaptarea parcursului educațional la nevoile reale ale lor. „Numărul de ore rămâne cam același, tot 32, 33, 34 de ore pe săptămână. Nu poți să ai mai puține, pentru că nu mai asiguri acoperirea tuturor competențelor, care sunt totuși opt, nouă. Dar se redistribuie oarecum efortul, în ideea în care disciplinele așa-zis obligatorii devin mai puține. Și atunci elevul va simți că efortul pe care îl face pentru a acoperi niște discipline obligatorii ar trebui să fie compensat cu efortul pe niște discipline care îi fac plăcere, pe care și le dorește, unde este interesat. Și atunci asta ar trebui să creeze mai multă motivație pentru fiecare elev și fiecare clasă”, a explicat Radu Szekely. De exemplu, la profilul Matematică-Informatică, unde sunt prevăzute patru ore obligatorii de matematică pe săptămână, elevii vor putea opta pentru ore suplimentare dedicate aprofundării disciplinei. Alegerile elevilor, îngrijorările părinților Dacă trunchiul comun este același la toate liceele și asigură pregătirea pentru bacalaureat, alegerea disciplinelor opționale se face anual, prin completarea unei fișe. Până la vârsta de 14 ani, fișa este semnată de părinte, iar după împlinirea vârstei de 14 ani, de elev, cu luarea la cunoștință de către părinte. Părinții ar trebui să contribuie, în timp, la dezvoltarea capacității copiilor de a alege și de a se îndrepta către disciplinele care îi atrag. „Elevul va avea mai multă libertate de a alege. Părintele să nu se aștepte că îi spune elevului exact ce are de făcut. Ar trebui să-l încurajeze, să se gândească ce vrea să facă, pentru că nu este doar despre profil. Este deja despre conceptul în general: autonomie, decizie. Îi construiește inclusiv capacitatea de a alege ce vrea să studieze și asta este ceva nou, care s-ar putea să-i sperie pe părinți”, precizează Radu Szekely. De asemenea, atât elevii, cât și părinții ar trebui să aibă în vedere că, odată făcute, alegerile sunt dificil de modificat. Mutarea de la un liceu la altul poate deveni complicată în condițiile în care atât planul-cadru, cât și curriculumul la decizia elevului, diferă de la un liceu la altul. Pentru părinți, sfatul specialistului este să se intereseze ce tip de curriculum de specialitate are liceul și ce discipline opționale la decizia elevului se regăsesc în oferta școlii, astfel încât acestea să coincidă cu interesele copilului și cu drumul pe care acesta vrea să îl urmeze în viitor. „Să ne uităm la opționale care construiesc ceva pentru un copil pe profilul lui de peste 20 de ani. Adică îi sunt utile pe termen lung, pentru că, dacă e doar ca să umple timpul la școală, nu sunt utile. Deci cred că un aspect important este să le măsurăm utilitatea pe termen lung. Mi-aș dori ca liceele, inclusiv liceele teoretice, să vadă nevoia acestor cursuri opționale aplicate, adică să mergem cu elevii în direcția unei aplicări a științei pe care noi o facem în trunchiul comun”, spune Radu Szekely, expert în educație și coordonator al Comisiei Naționale pentru Pilotarea Planurilor-Cadru Alternative la Liceu. Alegerea opționalelor, un proces gradual Pentru mulți elevi de liceu, alegerea unui traseu educațional nu înseamnă automat și alegerea unei viitoare cariere. Incertitudinea poate persista chiar și până la finalul clasei a XII-a, iar noile planuri-cadru îi pot pune în fața unor decizii pentru care nu se simt încă pregătiți. În acest context, alegerea opționalelor poate fi privită mai degrabă ca un proces de explorare decât ca o decizie definitivă. Radu Szekely propune o abordare etapizată, în care elevul își construiește treptat propriul traseu de învățare. „În primul an, clasa a IX-a ar trebui să fie de testare, adică să încerce mai multe variante, să exploreze, să vadă pe ce linie se potrivește. A X-a să înceapă să strâmteze puțin aria, iar a XI-a și a XII-a ar trebui deja să fie cât de cât clar ce vrea să studieze sau ce îi place”, explică Radu Szekely. Cursurile opționale vor avea propriile criterii de evaluare și vor fi notate ca toate celelalte discipline. Miza, însă, ar trebui să fie construirea unor competențe și nu doar obținerea unor note care să contribuie la creșterea mediei generale. Testul timpului și vulnerabilitățile reformei Implementarea noilor programe vine și cu o serie de vulnerabilități. Una dintre cele mai importante este timpul insuficient acordat profesorilor pentru a se pregăti pentru schimbare. Pregătirea profesorilor este completată și de lipsa manualelor, în condițiile în care procesul de aprobare a bugetului și procedurile de achiziție au fost întârziate. Au urmat licitații publicate târziu și contestații, ceea ce a prelungit întregul proces de achiziție și distribuire a materialelor didactice. Rămâne însă întrebarea dacă acest nou mod de organizare va funcționa în practică. Potrivit lui Szekely, specialist în educație, răspunsul nu va putea fi dat imediat, ci va fi verificat în timp, prin rezultatele pe care sistemul le va produce. „Dacă acest sistem va fi unul funcțional, o va demonstra testul timpului”, spune expertul. În opinia sa, există două criterii esențiale după care ar trebui evaluată reforma: dacă alegerea elevului devine una reală și dacă diferențele dintre școli se reduc, în loc să se adâncească. Astfel, succesul reformei nu va depinde doar de ceea ce prevăd noile planuri-cadru, ci și de capacitatea școlilor și a profesorilor de a le pune în practică. Iar, în final, criteriul decisiv va rămâne dacă elevii vor avea cu adevărat mai multe opțiuni și dacă acestea vor fi accesibile în mod echitabil, indiferent de școala în care învață.