Археологи обнаружили греческие вазы и ритуальные фигурки в гетской крепости Стэнчешти

După mai bine de jumătate de secol de la primele cercetări de amploare, fortificația getică de la Stâncești continuă să ofere noi informații despre comunitățile care au trăit în nordul Moldovei în urmă cu peste două milenii și jumătate. O nouă campanie arheologică româno-americană s-a desfășurat în perioada 29 iunie – 13 iulie 2026, iar cercetătorii au descoperit numeroase fragmente ceramice, vase grecești de import și două figurine antropomorfe din lut ars. Campania a reunit o echipă internațională de arheologi din România și Statele Unite ale Americii și s-a desfășurat cu sprijinul Muzeului Județean Botoșani. Marea fortificație getică de la Stâncești reprezintă unul dintre reperele importante pentru cea de-a doua epocă a fierului din spațiul est-carpatic. O fortificație care a funcționat timp de mai multe secole Ansamblul fortificat de la Stâncești este alcătuit din două incinte alăturate și a funcționat pe parcursul mai multor secole, între veacurile VI și III î.Hr. Prin dimensiunile sale, complexitatea sistemului defensiv și bogăția descoperirilor arheologice, situl este considerat esențial pentru înțelegerea comunităților getice care au locuit spațiul dintre Carpați, Nistru și Balcani în perioada timpurie a celei de-a doua epoci a fierului. Primele cercetări arheologice de amploare au avut loc între anii 1960 și 1969 și au fost conduse de arheologul Adrian C. Florescu, de la Institutul de Arheologie din Iași. După mai bine de 50 de ani de la încheierea acelor investigații, fortificația de la Stâncești a revenit în atenția cercetării arheologice sistematice, de această dată în cadrul unui proiect internațional și interdisciplinar. Cercetările au fost reluate în 2025 Noua etapă de cercetare a început în anul 2025, când specialiștii s-au concentrat în special asupra investigațiilor de suprafață, documentării aeriene cu ajutorul dronei și prospecțiunilor magnetometrice. Scopul acestor cercetări a fost obținerea unei imagini mai clare asupra sitului și asupra peisajului arheologic din jurul fortificației. Campania din 2026 a marcat și reluarea cercetărilor arheologice invazive în interiorul sitului. Echipă de cercetători din România și Statele Unite Colectivul care a participat la campania din această vară a fost format din dr. Alexandru Berzovan și drd. Marian Lie, de la Institutul de Arheologie din Iași, dr. Owen Doonan, de la California State University, Northridge, dr. Nicole Rose, de la Arizona State University, și drd. Berk Suleyman, de la Pennsylvania State University. Cercetările au fost sprijinite direct de conducerea Muzeului Județean Botoșani, prin dr. Aurel Melniciuc, precum și de compartimentul Istorie-Arheologie al instituției. Ceramică locală și vase grecești de import Cercetările din această vară au oferit, potrivit Muzeului Județean Botoșani, rezultate promițătoare și un material arheologic bogat. Arheologii au recuperat numeroase fragmente ceramice. Printre acestea se numără atât ceramică locală, inclusiv recipiente realizate la roata olarului, cât și fragmente provenite din vase grecești de import. Aceste descoperiri reprezintă mărturii ale contactelor și schimburilor la distanță în care erau implicate comunitățile de la Stâncești. Două figurine antropomorfe din lut ars În timpul săpăturilor au atras atenția două complexe arheologice. Primul este reprezentat de o groapă menajeră de mari dimensiuni, în care cercetătorii au descoperit un inventar bogat. Cel de-al doilea complex ridică însă mai multe întrebări în ceea ce privește funcționalitatea sa și, potrivit specialiștilor, ar putea avea legătură cu anumite practici rituale. Din umplutura acestuia provin, printre alte descoperiri, două figurine antropomorfe realizate din lut ars. Cercetări și în așezările din jurul cetății În paralel cu săpăturile arheologice, specialiștii au continuat investigațiile interdisciplinare asupra peisajului din jurul fortificației de la Stâncești. Cu participarea drd. Marian Lie, de la Institutul de Arheologie din Iași, au fost efectuate noi prospecțiuni magnetometrice în mai multe așezări nefortificate din vecinătatea marii cetăți. În aceste zone au fost identificate descoperiri datate în perioada secolelor V-III î.Hr. Cercetările urmăresc să ofere o imagine cât mai completă asupra modului în care fortificația de la Stâncești se integra în rețeaua de locuire a regiunii și asupra relațiilor dintre cetate și comunitățile aflate în teritoriul înconjurător. Săpături arheologice și metode moderne de investigare Noua etapă de cercetare de la Stâncești combină săpăturile arheologice clasice cu metode moderne, non-invazive. Documentarea aeriană cu drona și prospecțiunile magnetometrice sunt folosite pentru investigarea atât a fortificației, cât și a zonelor din jurul acesteia. Prin aceste metode, cercetătorii încearcă să obțină informații noi despre organizarea comunităților getice din nordul Moldovei, viața cotidiană și legăturile culturale și economice pe care acestea le aveau în urmă cu mai bine de două milenii și jumătate.