США могут выйти из НАТО: критики считают альянс устаревшим после провала в Афганистане

Punctul pe “i” l-a pus săptămâna trecută Barack Obama, după întâlnirea la Casa Albă cu secretatul general al Pactului, Anders Fogh Rasmussen. Preşedintele a anunţat convocarea peste câteva luni a summitului liderilor statelor NATO dedicat aproape în întregime retragerii trupelor aliate până la sfârşitul anului 2014. În prezent staţionează în Afganistan puţin peste 100.000 de soldaţi, din care 2/3 sunt americani. Peste un an vor fi abia 15.000, din care 10.000 din SUA. Ei se vor ocupa însă numai de instruire. Bilanţul celui mai lung război pe care l-a purtat America în istoria sa – durează de 11 ani – nu este însă edificator. Talibanii nu numai că nu au fost înfrânţi, dar controlează o bună parte a ţării, în primul rând în Sud. În opinia Băncii Mondiale, 36% din afgani trăiesc în sărăcie şi un copil din cinci nu depăşeşte vârsta de cinci ani. În cursul unui an, numărul atentatelor a crescut cu jumătate şi un soldat din patru a dezertat din armata care va trebui curând să asigure securitatea ţării. Afganistanul este însă numai una din multele înfrângeri ale NATO în ultimul timp. De doi ani Alianţa nu se poate decide să se angajeze în Siria, nu a jucat un rol important nici în operaţiunile din Libia şi Mali, unde francezii şi britanicii au fost nevoiţi să acţioneze singuri. În opinia fostului şef al diplomaţiei germane, Joschka Fischer, credibilitatea Alianţei a fost subminată, pentru că America, înglodată în datorii, se întoarce în direcţia Pacificului, unde principalul ei rival este China. Pentru menţinerea securităţii Europei deja nu mai are forţă. Frustrarea în Statele Unite din cauza slăbiciunilor NATO este cel puţin la fel de mare ca în Europa. “New York Times” a început discuţia pe tema, dacă SUA în general nu ar trebui să se retragă din Pact. Pe americani nu-i afectează numai înfrângerea în Afganistan, ci şi faptul că 3/4 din cheltuielile cu înarmarea aliaţilor sunt acoperite de contribuabilul american. Din cauza crizei, ţările europene resimt puternic cheltuielile cu armata: chiar şi Franţa, cea mai mare putere militară, alături de Marea Britanie, pe Bătrânul Continent, vrea să reducă anul viitor bugetul în acest sector la 1,3% din PIB faţă de 4,8% în SUA. Dintre aliaţii europeni deja numai britanicii şi grecii îndeplinesc recomandările NATO de a dedica apărării cel puţin 2% din venitul naţional. O parte din experţii americani consideră chiar că în loc să menţină o organizaţie fictivă, America ar trebui să se retragă din ea. “Am câştigat războiul rece, am făcut ce trebuia şi ar trebui să ne întoarcem acasă. NATO trebuie transformată într-o organizaţie pur europeană, ceea ce va permite folosirea forţelor Americii acolo unde este într-adevăr nevoie” – spune Andrew Bacevich, profesor de relaţii internaţionale la Boston Univesity. “Dacă NATO nu este în stare să acţioneze în afara graniţelor sale, înseamnă că nu mai are nimic de lucru. Nu se poate întoarce să se ocupe cu pericolul din partea Rusiei, pentru că acest pericol nu există” spune James Goldgeier, decan la School of International Service la American University din Washington.