В пяти точках Румынии встречаются границы трех стран: от Дуная до реки Тур

Locurile din România unde „cocoșul cântă în trei limbi”. Ce secrete ascund cele cinci puncte unde se întâlnesc trei frontiere Cinci locuri de la frontierele României au o particularitate aparte. Aici se întâlnesc granițele țării noastre cu câte două state vecine. Punctele de frontieră triplă se află pe Prut și Dunăre, la granița cu Ucraina și Republica Moldova, pe râul Tur, unde se întâlnesc România, Ungaria și Ucraina, la Beba Veche, între România, Ungaria și Serbia, și la vărsarea Timocului în Dunăre, unde se întâlnesc România, Serbia și Bulgaria. Mai puțin de 1.500 de oameni locuiesc în Beba Veche, din județul Timiș, una dintre cele mai izolate comune din România, aflată la frontierele României, Ungariei și Serbiei. Așezarea a fost atestată documentar în 1247, iar în 1924 a intrat definitiv în componența României, după o perioadă în care s-a aflat sub administrație sârbească. În 1924 Beba Veche a intrat în componența României Documentele publicate în Monitorul Oficial în 1924 arătau că revenirea localității la România a fost rezultatul unui schimb de comune convenit între cele două state, după ce frontiera stabilită prin Tratatul de la Sèvres din 1920 crease mai multe neajunsuri. „Acel tratat însă, prezentând oarecari neajunsuri, s-a căutat, prin bună înțelegere, să se înlăture unele din ele și astfel s-a ajuns la un schimb de comune pe considerațiuni etnice și economice. Pe temeiul acestei înțelegeri se cedează Statului Serbo-Croato-Sloven comunele Pardani, Modoș, Surian, Krivabara și Gaiul-Mare, iar acest stat cedează României comunele Beba-Veche, Ciorda, Iamal, Pusta Kerestur și Jambolea”, se arăta în raportul parlamentar care însoțea protocolul semnat la Belgrad, la 21 noiembrie 1923. Beba Veche se află în cel mai vestic punct al României, unde se întâlnesc granițele României, Ungariei și Serbiei. Cea mai apropiată localitate este Kübekháza, din Ungaria, aflată la aproximativ 1,5 kilometri. Reperul localității Beba Veche este obeliscul Triplex Confinium, ridicat pentru a marca întâlnirea celor trei frontiere și reprezentat și pe stema comunei. „Furca sugerează locul de întâlnire al frontierelor celor trei țări – România, Serbia și Ungaria –, iar cocoșul trimite la zicala potrivit căreia cântecul său poate fi auzit în toate cele trei țări. Obeliscul «Triplex Confinium» sugerează punctul de întâlnire al frontierelor celor trei state. Podul, numit «Podul Răbii» sau «Podul Grâului», a fost construit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea peste un afluent, astăzi secat, al râului Mureș. Coroana murală cu turn crenelat indică statutul de comună al localității”, arată studiul „O analiză monografică a comunei Beba Veche, județul Timiș, România”, semnat de Denisa Amelia Comloșan, Ana Mariana Dincu și Camelia Maria Mănescu. În prezent, comuna este formată din satele Beba Veche, Cherestur și Pordeanu. Râul Tur, locul unde se întâlnesc frontierele României, Ucrainei și Ungariei În nord-vestul României, râul Tur desparte România, Ungaria și Ucraina. La aproximativ 16 kilometri nord de municipiul Satu Mare, în apropiere de Bercu Nou, cursul râului marchează unul dintre cele cinci puncte de frontieră triplă ale României, locul în care se întâlnesc granițele celor trei țări. Punctul triplu este stabilit oficial la intersecția dintre linia mediană a cursului actual al râului Tur și linia mediană a unei albii vechi, astăzi secate. Locul este marcat prin trei stâlpi de beton armat, câte unul pe teritoriul fiecărui stat. Potrivit procesului-verbal semnat de România, Ungaria și Ucraina, stâlpul ucrainean se află la 86,4 metri de cel ungar și la 67,7 metri de cel românesc. „Semnul de frontieră «TUR» este format din 3 stâlpi de beton armat, dintre care unul se află pe teritoriul României, al doilea pe teritoriul Ungariei, iar al treilea pe teritoriul Ucrainei. Acest punct de întâlnire a frontierelor de stat este punctul de intersecție a liniei mediane a albiei vechi secate a râului Tur cu linia mediană a râului Tur”, se arată în documentul oficial publicat în Monitorul Oficial. Secretele celei mai înalte clădiri administrative din România. Palatul în stil brutalist înalt de aproape 100 de metri Zona a atras și pasionați ai frontierelor. Autorul blogului Barry’s Borderpoints, care a vizitat locul în octombrie 2019, descria punctul drept unul greu accesibil dinspre România, mai ales din cauza vegetației și a restricțiilor din zona de frontieră. „Deși, ca distanță, monumentul românesc se află la numai aproximativ 600 de metri de cel ungar, accesul pe partea românească a fost problematic. Cel mai apropiat punct până la care se poate ajunge cu mașina se află la circa patru kilometri de tripunct, iar de acolo traseul continuă pe jos, de-a lungul unei piste pentru biciclete. Ultimii aproximativ 800 de metri până la frontieră erau închiși. Privind retrospectiv, monumentul românesc era cel mai neglijat dintre cele trei. Vegetația era deasă și nu exista o potecă clară. A fost dificil să îmi croiesc drum, iar coordonatele GPS au fost esențiale”, relata autorul blogului destinat pasionaților de granițe. El mai povestea că, la întoarcere, a întâlnit polițiști de frontieră români care supravegheau zona, inclusiv din cauza contrabandei cu țigări dinspre Ucraina. Punctul are și o istorie aparte. După Primul Război Mondial, aici se întâlneau frontierele României, Ungariei și Cehoslovaciei. Ulterior, al treilea stat a devenit Uniunea Sovietică, iar din 1991, Ucraina. Două puncte de frontieră triple cu Moldova și Ucraina La frontiera cu Ucraina și Republica Moldova, România are două puncte de întâlnire a câte trei state, unul în nord, pe Prut, și altul în sud, pe Dunăre. Tratatul dintre România și Ucraina privind regimul frontierei de stat, semnat în 2003, amintește explicit existența unui „punct nordic” și a unui „punct sudic” de întâlnire a frontierelor României, Ucrainei și Republicii Moldova. În nord, punctul triplu dintre România, Republica Moldova și Ucraina se află pe râul Prut, în apropierea localităților Păltiniș, din județul Botoșani, Criva, din Republica Moldova, și Mamalyha, din Ucraina. Locul se află chiar în albia râului, la mică distanță de punctul de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina. „Punctul triplu se află la aproximativ 500 de metri sud-est de punctul de trecere a frontierei Mamalyha–Criva, pe partea moldovenească, în râul Prut, care formează granița dintre Republica Moldova și România pe întreaga sa lungime. În zonă se află trei borne de frontieră: borna nr. 003, la nord de drumul care duce spre Ucraina, și bornele nr. 002 și nr. 001, între punctul de trecere și râu”, arată Barry’s Borderpoints. Al doilea punct de întâlnire a celor trei state se află în sud, pe Dunăre, în apropiere de Galați, Giurgiulești și Reni. Este situat în fluviu, în zona în care Prutul se varsă în Dunăre, lângă Portul Internațional Liber Giurgiulești și Insula Cailor. „Punctul triplu se află în fluviul Dunărea, imediat la est de confluența sa cu râul Prut. Este situat chiar la est de Portul Internațional Liber Giurgiulești și la nord de Insula Cailor, o insulă românească de pe Dunăre. Accesul este, cel mai probabil, dificil. Tot aici se află și extremitatea sudică a Republicii Moldova”, arată aceeași sursă. Epopeea coloniștilor germani în satele Banatului Montan. Cum au fost primiți și cuvântul emblematic învățat de la români Între cele două puncte se întinde aproape întreaga frontieră dintre România și Republica Moldova, urmând cursul Prutului. În sud, Republica Moldova are și o ieșire foarte scurtă la Dunăre, de aproximativ 400 de metri, în zona Giurgiulești. Locul unde cocoșul cântă în trei limbi Un alt punct de frontieră triplu se află în sud-vestul țării, pe Dunăre, în dreptul comunei Pristol, din județul Mehedinți, acolo unde râul Timoc se varsă în fluviu și se întâlnesc frontierele României, Serbiei și Bulgariei. „Acesta este amplasat pe teritoriul comunei Pristol, cunoscută drept locul unde cocoșul cântă în trei țări: România – Pristol, Serbia – Bukovce și Bulgaria – Vârful, sau în trei limbi: română, sârbă și bulgară. Pe malul românesc al Dunării, în dreptul gurii de vărsare a râului Timoc, se află amplasată piatra de hotar dintre cele trei țări: România, Serbia și Bulgaria”, arată Poliția de Frontieră Română. Monumentul numit Triplex Confinium a fost amplasat în noiembrie 1919, după delimitarea granițelor dintre cele trei state. „Potrivit inscripției de pe semnul de frontieră, acesta a fost amplasat în noiembrie 1919, după ce, în prealabil, s-au făcut delimitările frontierei dintre aceste trei state. Astfel, Triplex Confinium a fost explicat ca fiind intersecția talvegului fluviului Dunărea cu talvegul râului Timoc, talvegul fiind linia care unește punctele cele mai adânci ale unui curs de apă. Astfel, s-au făcut măsurători pe Dunăre și la gura Timocului, stabilindu-se amplasamentul Triplex Confinium, pe malul românesc al Dunării, la Pristol”, se arată pe pagina Poliției de Frontieră. La granița cu Bulgaria, linia de frontieră urmează mijlocul pânzei de apă a Dunării, iar la frontiera cu Serbia, mijlocul șenalului navigabil principal.