Дефицит витамина B12 может имитировать признаки старения и вызывать неврологические нарушения

Lipsa unei vitamine poate imita îmbătrânirea. Semnele puse pe seama vârstei pot avea o cauză reversibilă Multe dintre semnele puse pe seama îmbătrânirii pot avea, de fapt, o cauză simplă și reversibilă, potrivit unor studii recente. Oboseala persistentă, tulburările de memorie, slăbiciunea musculară sau furnicăturile de la nivelul mâinilor și picioarelor pot fi provocate de un deficit al vitaminei B12. Acest nutrient afectează mitocondriile din mușchi și creierul, tocmai structurile care se deteriorează, în mod natural, odată cu vârsta. Spre deosebire de îmbătrânirea propriu-zisă, însă, acest deficit poate fi identificat printr-o analiză de sânge și corectat. Vitamina B12 a fost multă vreme asociată aproape exclusiv cu două funcții: formarea globulelor roșii și buna funcționare a sistemului nervos. Un grup de cercetători din SUA, de la Universitatea Cornell, împreună cu specialiști de la Universitatea Alabama din Birmingham, SUA, au demonstrat, într-un studiu publicat anul acesta în revista The Journal of Nutrition, că un nivel scăzut de B12 afectează și mitocondriile, structurile din interiorul celulelor responsabile cu producerea energiei, și le reduce capacitatea de a alimenta mușchii. În paralel, o echipă de la Universitatea California din San Francisco (UCSF), SUA, a publicat în Annals of Neurology o cercetare despre legătura dintre vitamina B12 și creier la vârstnici. Cercetătorii au constatat că inclusiv cei cu valori ale B12 considerate normale prezintă semne discrete de declin neurologic. Aceste date pot explica de ce deficitul de B12 poate fi confundat, uneori, cu semnele fiziologice ale îmbătrânirii. Slăbiciunea musculară, mersul mai lent, oboseala, problemele de memorie sau încetinirea reacțiilor pot fi puse pe seama vârstei, deși în unele cazuri ar putea avea legătură cu un nivel insuficient al vitaminei. De ce este confundat deficitul de B12 cu îmbătrânirea „Deficitul de vitamina B12 este confundat frecvent cu îmbătrânirea normală, pentru că simptomele se suprapun peste ceea ce mulți se așteaptă să li se întâmple pe măsură ce înaintează în vârstă. Oboseala, ceața mentală, modificările de memorie, slăbiciunea, depresia, problemele de concentrare și amorțeala sau furnicăturile din mâini și picioare sunt adesea trecute cu vederea, în loc să fie investigate”, a explicat, pentru Newsweek, Amie Hornaman, doctor în nutriție clinică, specialistă în sănătatea tiroidei. Aceleași manifestări pot avea cauze foarte diferite. Oboseala, lipsa de aer, furnicăturile, tulburările de echilibru sau dificultățile de concentrare pot apărea în cazul unui nivel insuficient de B12, dar și în afecțiuni tiroidiene, carență de fier, tulburări de somn, diabet, neuropatii, depresie ori dezechilibre hormonale. De aceea, pentru stabilirea diagnosticului sunt ncecesare analize și o anamneză detaliată realizată de medic. Legătura cu slăbiciunea musculară Deficitul de B12 poate slăbi mușchii prin mai multe mecanisme. Anemia și afectarea nervilor explică o parte dintre simptome, dar studiul publicat în The Journal of Nutrition arată că vitamina intervine și în producerea energiei din celulele musculare. Cercetătorii au urmărit mitocondriile, centralele energetice ale organismului care transformă nutrienții și oxigenul în ATP, principala formă de energie folosită pentru orice efort. Procesul poartă numele de fosforilare oxidativă, iar mușchii îl solicită intens, întrucât au un consum ridicat de energie. Vitamina B12 intervine într-un lanț de reacții prin care celula produce molecule necesare copierii ADN-ului. Când nivelul ei scade, acest proces devine mai puțin precis. În ADN poate fi introdusă greșit o moleculă numită uracil, iar eroarea afectează mai ales ADN-ul mitocondrial, mai vulnerabil decât ADN-ul din nucleul celulei. Mitocondriile ajung astfel să funcționeze mai slab, iar mușchiul primește mai puțină energie. Suplimentarea cu B12 a îmbunătățit funcția musculară Oamenii de știință au verificat acest mecanism pe șoareci tineri la care au produs deficit de B12 prin dietă sau prin modificarea unei enzime dependente de vitamină. În ambele situații, mușchiul scheletic a pierdut din capacitatea de a genera energie. La șoarecii vârstnici, administrarea de B12 direct în mușchi a îmbunătățit funcționarea unei componente implicate în producerea energiei. Rezultatul a fost susținut și de un alt studiu, publicat în GeroScience. La șoareci în vârstă, 12 săptămâni de suplimentare cu B12 au îmbunătățit mai mulți indicatori ai sănătății mitocondriale din mușchi, inclusiv numărul și structura mitocondriilor. „Este primul studiu care demonstrează că deficitul de B12 afectează producția de energie a mitocondriilor din mușchiul scheletic. Are o relevanță mare, fiindcă mușchii au un consum ridicat de energie. Și mai important, colega mea Anna Thalacker-Mercer, de la Universitatea din Alabama, s-a întrebat dacă suplimentarea cu B12 la șoarecii vârstnici ar îmbunătăți funcția mitocondrială musculară. Și a îmbunătățit-o”, a declarat, pentru Cornell Chronicle, Martha Field, profesoară asociată în cadrul Diviziei de Științe Nutriționale de la Cornell și autoare principală a lucrării. Amie Hornaman a precizat că aceste rezultate corespund observațiilor din practica clinică. Creierul, afectat chiar la valori considerate normale Echipa de la UCSF a analizat 231 de persoane vârstnice sănătoase, toate cu valori ale B12 situate în limitele considerate normale. Persoanele cu niveluri mai mici ale B12 activă, singura pe care organismul o poate utiliza efectiv, au avut rezultate mai slabe la testele care măsoară viteza de procesare, o transmitere mai lentă a semnalelor electrice la nivel cerebral și mai multe leziuni ale substanței albe la RMN. Aceste leziuni, numite hiperintensități ale substanței albe, sunt asociate în studii cu un risc mai mare de accident vascular cerebral și demență. Cercetătorii au observat și un rezultat mai greu de interpretat. La unele persoane, nivelul total de B12 era ridicat, dar o parte importantă a vitaminei era legată de haptocorină, o proteină de transport care nu o face disponibilă biologic. În acest grup au fost găsiți în sânge markeri de degenerare nervoasă, semn că neuronii ar putea fi afectați. Cu alte cuvinte, nu contează doar nivelul total de B12 din sânge, ci și cantitatea de vitamină disponibilă într-o formă pe care organismul o poate folosi. Mecanismul biologic rămâne de clarificat. Studiul arată însă că valorile considerate normale ar putea să nu fie suficiente la persoanele vârstnice cu simptome neurologice. „Aceste niveluri mai scăzute ar putea afecta funcția cognitivă într-o măsură mai mare decât se credea și ar putea privi o parte mult mai mare a populației decât ne dăm seama. Pe lângă redefinirea deficitului de B12, medicii ar trebui să ia în calcul suplimentarea la pacienții vârstnici cu simptome neurologice, chiar dacă valorile lor se încadrează în limite normale”, a atras atenția Alexandra Beaudry-Richard, coautoare a studiului și doctorandă la UCSF. Cine este cel mai expus la carența de B12 Vitamina B12 se găsește preponderent în carne, pește, ouă și lactate, astfel încât veganii și o parte dintre vegetarieni pot avea un aport insuficient din alimentație. De asemenea, organismul vârstnicilor absoarbe mai greu vitamina chiar și atunci când este disponibilă în cantități adecvate. Absorbția depinde de doi factori care acționează împreună, acidul gastric, care desprinde vitamina din proteinele alimentare, și o proteină numită factor intrinsec, produsă de stomac, în absența căreia B12 nu poate fi preluată în intestin. Odată cu înaintarea în vârstă, secreția de acid gastric scade, iar unele afecțiuni precum gastrita autoimună, intervențiile de micșorare a stomacului și unele medicamente, de la metformina utilizată în diabet până la tratamentele care reduc aciditatea administrate timp îndelungat, pot perturba acest mecanism. Legătura cu anemia rămâne cea mai cunoscută manifestare a deficitului. În lipsa unei cantități suficiente de B12, măduva osoasă nu mai poate produce globule roșii normale și generează în schimb celule prea mari și imature, care transportă oxigenul mai puțin eficient. Astfel se explică de ce oboseala se numără printre primele semne recunoscute de medici. Noile cercetări au scos însă la iveală că scăderea energiei musculare și slăbiciunea pot preceda semnele clasice de anemie, tocmai pentru că mitocondriile sunt afectate mai devreme. Cât de răspândit este deficitul O sinteză publicată în Romanian Medical Journal estimează că deficitul de B12 afectează aproximativ 15% dintre persoanele de peste 65 de ani, iar la vârstnicii instituționalizați, cu multiple comorbidități și mobilitate redusă, proporția urcă spre 30%-40%. În SUA și în Marea Britanie, carența apare la aproximativ 6% dintre persoanele sub 60 de ani și la aproape 20% dintre cele de peste 60 de ani. Anemia pernicioasă, forma autoimună în care organismul își atacă propriul factor intrinsec, rămâne mai rară, prevalența ei crescând de la circa 0,1% în populația generală la aproape 2% după vârsta de 60 de ani. Analize necesare Specialiștii subliniază că, înaintea administrării oricărui supliment din proprie inițiativă, ar trebui făcute analize. „Testarea ar trebui să fie mereu pe primul loc. Oboseala și ceața mentală sunt simptome, nu diagnostice, și pot fi provocate de deficitul de B12, de disfuncții tiroidiene, de deficitul de fier, de rezistența la insulină, de tulburări de somn, de dezechilibre hormonale și de multe alte afecțiuni”, a atenționat Hornaman. Specialista a adăugat că identificarea cauzei reale permite tratarea problemei de fond, în locul mascării simptomelor cu un supliment de care pacientul ar putea să nu aibă nevoie. În practică, o valoare a B12 obținută din analiza uzuală de sânge poate induce în eroare. De aceea, în prezența unei suspiciuni, medicii recomandă și dozarea acidului metilmalonic și a homocisteinei, două substanțe care se acumulează în organism atunci când B12 nu își îndeplinește funcția la nivel celular și care confirmă mai fidel un deficit real. În laboratoarele din România, valorile serice cuprinse între 200 și 900 pg/ml sunt raportate ca normale, însă pentru vârstnici, se consideră de dorit un prag de peste 300 pg/ml, întrucât la această categorie simptomele apar mai devreme. Suplimentarea cu vitamina B12 nu încetinește îmbătrânirea Rezultatele obținute în laborator și pe animale nu demonstrează că suplimentarea încetinește îmbătrânirea sau că oferă un plus de energie oamenilor sănătoși, cu valori deja normale. Va fi nevoie de cercetări ample pe subiecți umani înainte ca efectele observate la nivel celular să poată fi traduse în beneficii măsurabile pentru sănătate. Injecțiile cu B12 reprezintă o terapie potrivită pentru persoanele cu deficit confirmat, îndeosebi atunci când absorbția este afectată și suplimentele orale nu dau rezultate, însă dovezile actuale nu susțin utilizarea lor pentru creșterea energiei, pentru slăbit sau pentru performanță sportivă la persoane cu niveluri deja normale.