Жители Австрии протестуют против гигантского дата-центра Google из-за угрозы энергетическому кризису

Un sătuc liniștit, cuibărit la poalele Alpilor, ar putea consuma în curând mai multă energie electrică decât toate gospodăriile din Viena la un loc. Totul, datorită Google. Gigantul american de tehnologie construiește primul centru de date de tip hyperscale din Austria, la marginea micuțului Kronstorf, la două ore de mers cu mașina de capitală. Instalația ar putea ajunge, la capacitate maximă, să consume echivalentul a 7% din cererea actuală de energie a întregii țări, scrie Politico. O rezistență tot mai puternică ar putea, însă, să dea peste cap ambițiile companiei. Un grup de localnici, îngrijorați de apetitul uriaș al centrului de date pentru energie și sceptici față de o preluare de putere pusă la cale de un colos tehnologic american, luptă pentru a preveni extinderea proiectului. „Chiar vrem să le facem viața grea", a declarat Harald Müllner, specialist IT din orașul apropiat Linz, co-fondator al unei alianțe locale de oameni de știință, artiști și activiști care fac campanie împotriva centrului de date. „Trebuie să vadă că oamenii nu sunt mulțumiți de asta." Protestele și petițiile împotriva planurilor Google reflectă tendințe similare de dincolo de Atlantic, unde democrații americani exploatează o reacție tot mai puternică împotriva centrelor de date, înaintea alegerilor de mid-term din acest an. Președintele Donald Trump, între timp, s-a poziționat de partea marilor companii tehnologice, scriind luni că, dacă se vor opune centrelor de date, comunitățile respective „vor ajunge înapoiate și sărace". În Europa, activiștii vizează proiecte similare în Franța, iar localnicii protestează față de planuri comparabile în Italia. În Irlanda, unde centrele de date consumă deja o cincime din întreaga energie electrică a țării, opozanții au încercat și au eșuat să blocheze construcția prin instanțele de judecată. Până acum, însă, îngrijorările europene legate de centrele de date s-au lovit de guverne îngrijorate că bătrânul continent rămâne în urma SUA și a Chinei în cursa inteligenței artificiale. „Nu putem cere o suveranitate europeană mai mare în domeniul AI, în timp ce ridicăm mereu noi obstacole care blochează exact infrastructura pe care se bazează aceasta", a declarat Elisabeth Zehetner, secretar de stat pentru energie al Austriei, referindu-se la cererile pentru o reglementare mai strictă a centrelor de date uriașe, precum cel din Kronstorf. Uniunea Europeană intenționează să-și tripleze capacitatea de centre de date până în 2035. Bruxelles-ul și guvernele naționale au promis să elimine barierele de reglementare din calea boom-ului AI, insistând totodată că acesta poate fi sustenabil. Activiștii austrieci rămân sceptici. „Un centru de date de tip hyperscale nu este sustenabil, prin însăși natura lui. Este pur și simplu enorm", a spus Christina Gruber, ecologistă specializată în ape dulci, implicată în campania împotriva centrului de date din Kronstorf. „Sunt atât de mulți factori, transformarea terenului arabil, această sete extremă de energie, consumul de apă", a adăugat ea. „Și întrebarea mult mai mare, care planează peste tot acest proiect, este pur și simplu: 'Pentru ce? Merită?'" Broaște și pești Când Müllner și Gruber opresc mașina în fața vastului șantier de construcție, într-o zi toridă de august, un șir constant de camioane iese pe poarta principală, transportând moloz săpat de o duzină de excavatoare. Macarale se ridică deasupra unei hale de servere pe jumătate finalizate. Grămezi de panouri metalice, armături și tuburi de beton se coc la soare. Mai jos, pe drum, acolo unde râul Enns se grăbește spre Dunăre, stații de pompare stau gata să extragă apă de răcire pentru noul centru de date. Numele Google nu apare nicăieri. Singurul indiciu că gigantul american este responsabil pentru praful care se ridică peste autostrada din apropiere este un mic anunț de „acces interzis" pe gard, încadrat în culorile specifice companiei. Și totuși, Google este peste tot. Când construcția a început, în aprilie, politicienii locali au sărbătorit cu o prăjitură tradițională tip cozonac rotund, numită local gugelhupf, rebotezată, cu ocazia respectivă, „Googlhupf". Localnicii numesc pădurea din fața șantierului, pe care compania a ajutat la plantarea ei, „pădurea Google"; un iaz mic de la intrare, o baltă supradimensionată, casă pentru câteva libelule și o singură broască, a fost poreclit „biotopul Google". Google insistă că ia măsuri pentru a compensa impactul asupra mediului al centrului de date. Compania va acoperi acoperișul instalației cu panouri solare și va înființa un fond pentru îmbunătățirea ecosistemului local al râului, a declarat Michiel Sallaets, responsabilul european de comunicare pentru infrastructură tehnică al Google. „Greenwashing", spune Müllner, activistul. Ei sunt îngrijorați pentru râul Enns, care va furniza atât apă de răcire pentru centrul de date, cât și va primi înapoi apa uzată, încălzită. „Orice deversare de apă caldă modifică habitatul și provoacă stres suplimentar pentru viețuitoarele care trăiesc acolo", a spus Gruber. Google insistă că nu există motive de îngrijorare. „Rapoartele independente ale experților, realizate în cadrul procesului de autorizare, arată de asemenea că impactul centrului de date asupra temperaturii râului Enns este neglijabil", a declarat Sallaets. Ce îi irită, de fapt, pe activiști este că, în ciuda efectelor potențiale, centrul de date nu a avut nevoie de o evaluare cuprinzătoare a impactului asupra mediului, conform legislației austriece actuale. „Avem nevoie de o schimbare a legii", a spus Gruber. Construirea unei turbine eoliene necesită o astfel de evaluare de mediu, în timp ce centrele de date sunt exceptate, a subliniat ea. Politicienii de stânga au preluat cazul Kronstorf pentru a cere modificarea legii. Social-democrații de centru-stânga, parte a coaliției guvernamentale austriece, vor acum ca centrele de date să fie supuse unor evaluări ale impactului asupra mediului. Sunt susținuți de opoziția Verzilor, dar Partidul Popular de centru-dreapta, care conduce ministerul energiei, respinge o reglementare suplimentară. Google „a parcurs toate procesele necesare", a spus Sallaets. Compania va „acționa ca un vecin bun și transparent", a adăugat el. Citește și:  Setea AI-ului: cum bea inteligența artificială apa orașelor. Centrele de date, riscuri și beneficii Sete de energie Cea mai mare îngrijorare a activiștilor rămâne, totuși, energia. Prima etapă a proiectului prevede o cerere de putere de 150 de megawați pe oră, care ar putea crește la 500 MW dacă Google decide să extindă instalația. Deoarece centrele de date funcționează non-stop, se estimează că, în prima etapă, instalația va consuma 1,31 terawați-oră, potrivit atât operatorului rețelei electrice austriece (Austrian Power Grid), cât și furnizorului rețelei electrice din Austria Superioară. Cifra urcă la 4,4 TWh, în cazul planurilor de extindere. Pentru comparație, toate gospodăriile din Viena, un oraș de 2 milioane de locuitori, folosesc, în total, aproximativ 3,4 TWh. Spre deosebire de Statele Unite, unde multe companii și-au construit propriile generatoare pe combustibili fosili, direct la fața locului, centrul de date de la Kronstorf se conectează la rețeaua națională. Austria funcționează cu aproape 90% energie regenerabilă, unul dintre motivele principale pentru care Google a ales această locație, compania urmărind ca centrele sale de date să funcționeze pe energie curată până în 2030. Activiștii se tem, însă, că producția de energie regenerabilă a Austriei ar putea să nu țină pasul. Țara depinde de energia hidroelectrică, vulnerabilă la secetă. În această vară secetoasă, producția hidro a scăzut cu până la o treime. Având în vedere schimbările climatice, „asta nu se va îmbunătăți", a spus Müllner. „Vedem o tendință paralelă, în care consumăm tot mai multă energie electrică și producem tot mai puțină." Localnicii sunt îngrijorați și că centrul de date va împinge în sus prețurile la energie electrică, așa cum s-a întâmplat deja în Irlanda și Statele Unite, a spus Gruber. Prețuri mai mari reprezintă un risc real, dacă Austria nu compensează nevoile energetice ale centrului de date cu surse regenerabile suplimentare, a declarat Christoph Dolna-Gruber, expert la Agenția Austriacă de Energie, care oferă consultanță guvernului și companiilor din domeniul energiei. „Când cererea crește, dar oferta nu ține pasul, prețul energiei electrice crește, în mod firesc, la rândul lui", a spus el, avertizând totuși că integrarea strânsă a Austriei în piața europeană mai largă de energie face greu de estimat cu cât anume vor crește, de fapt, costurile. Deși se conectează la rețeaua curată a Austriei, centrul de date de la Kronstorf nu va fi complet neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon: planurile Google prevăd instalarea unor generatoare masive, pe motorină, pentru a menține centrul de date funcțional în caz de pană de curent. Deși penele de curent sunt rare în Austria, astfel de generatoare trebuie pornite regulat pentru teste de funcționare, a precizat Dolna-Gruber. În mod ideal, guvernul ar trebui să oblige operatorii de centre de date să contribuie la extinderea producției de energie curată, a mai adăugat el. Ministerul austriac al energiei și economiei a declarat, într-un răspuns transmis pentru POLITICO, că rețeaua electrică poate face față noului centru de date. „În principiu", a adăugat ministerul, „extinderea centrelor de date trebuie să meargă mână în mână cu extinderea producției regenerabile, a rețelelor de mare capacitate, a stocării și a flexibilității." Europa, pe locul întâi Există și un alt motiv pentru care activiștii austrieci se opun centrului de date de la Kronstorf: Google este o companie americană. Dacă ai căuta pe Google unde să construiești un centru de date în Austria, spune Müllner, marginea localității Kronstorf ar apărea printre primele rezultate: un teren plat, potrivit pentru construcție, apă de râu disponibilă pentru răcire și o stație electrică uriașă chiar după colț. Așa că, se întreabă el, de ce nu a fost această oportunitate oferită măcar unei companii europene? „Americanii iau cele mai bune locuri, iar noi trebuie apoi să construim linii electrice spre locații mai puțin dorite", a spus Müllner. „I-am lăsat să ia locul ăsta." Google susține că proiectul va crea aproximativ 100 de locuri de muncă. Activiștii insistă, însă, că centrul de date va trimite profiturile înapoi în Statele Unite și nu va aduce beneficii economiei locale. „Ei folosesc energia noastră. Dar unde ajung veniturile, pur și simplu nu știm", a spus Müllner. Ministerul austriac al economiei a insistat că firme precum Google „pot aduce o contribuție importantă regiunii, prin investiții, contracte pentru afacerile locale și infrastructură performantă de cloud și inteligență artificială". Deși întrebările legate de energie și mediu trebuie „examinate cu atenție", a adăugat ministerul, o „respingere generalizată a unor astfel de proiecte nu este justificată". Având în vedere că lucrările de construcție de la Kronstorf sunt deja într-un stadiu avansat, Gruber consideră că nu este realist să se încerce oprirea completă a proiectului. Ea și Müllner își concentrează, acum, eforturile asupra extinderii, a doua etapă, care ar tripla consumul de energie al centrului de date. Ea speră ca protestul lor să servească drept avertisment pentru alte giganți tehnologici americani. Deja, activiștii se pregătesc să lupte împotriva unor proiecte noi, în estul țării. „Un lucru pe care l-am obținut deja", a spus ea, „este că nu va mai fi la fel de ușor pentru cei care vor veni după."