Одесса: от молдавской слободы до легенды Бенни Крика и мировой мафии

Cartierul își păstrează în nume originea moldovenească. Înainte de întemeierea oficială a Odesei, în 1794, în apropierea vechiului Hadjibey exista o comunitate de moldoveni, de la care provine numele Moldavanka. În secolul al XIX-lea, zona a fost absorbită de orașul în expansiune. Spre sfârșitul secolului, Moldavanka devenise unul dintre principalele cartiere ale populației evreiești sărace, cu muncitori, mici comercianți și imigranți. Babel transformă această lume în literatură și îi dă un personaj emblematic: Benia Krik, „Regele” lumii interlope. Benia Krik și lumea Moldavankăi În Povestiri din Odesa, Benia este inspirat în parte de Moisei Volfovici Vinnitski, cunoscut drept Mishka Iaponcik, dar Babel îl transformă într-un personaj literar. Benia nu se impune doar prin violență, ci prin inteligență, negociere, spectacol și reputație. Puterea lui este și o formă de teatru: știe când să amenințe, când să negocieze și când să fie generos. Babel nu îl prezintă nici ca pe un simplu criminal, nici ca pe un erou. Este violent, dar are stil și un anumit cod al loialității. În lumea lui, oamenii „respectabili” nu sunt neapărat mai morali decât gangsterii. Prin personaje precum Froim Grach, Kolka Pakovski și Lyubka Cazaca, Babel construiește o societate în care puterea poate veni din forță, bani, informații, reputație sau capacitatea de a supraviețui. În spatele acestei lumi se află însă sărăcia, frica și violența antisemită. În textele autobiografice, precum Povestea porumbarului meu, Babel surprinde experiența copilului evreu confruntat cu pogromurile. În acest context, imaginea gangsterului puternic putea dobândi în imaginarul comunității o anumită aură de protector, fără ca el să devină prin aceasta un erou. Odesa era un oraș al migrației, în care moldoveni, evrei, ruși, ucraineni, greci, armeni și italieni intrau în contact. Moldavanka a absorbit această diversitate și a devenit, în literatura lui Babel, o miniatură a orașului. De la Moldavanka la America Legătura dintre Odesa și gangsterii evrei americani trebuie înțeleasă ca o comparație istorică, nu ca o filiație directă. Nu există dovezi că Benia Krik sau bandele din Odesa au stat la originea crimei organizate americane. În ambele contexte, anumite comunități de imigranți și minoritari au produs grupuri criminale care au transformat marginalitatea în bani, statut și putere. Diferența este că Benia reprezintă o putere locală, legată de teritoriu și reputație, în timp ce în America criminalitatea organizată s-a transformat într-o rețea care controla bani, transporturi, jocuri de noroc și afaceri. Aici apar Meyer Lansky, Bugsy Siegel și alți gangsteri ai crimei organizate americane. Cea mai interesantă legătură cu Odesa este însă David „Davie the Jew” Berman. Născut la Odesa în 1903, Berman a emigrat în copilărie în Statele Unite și a devenit ulterior o figură importantă a crimei organizate, ajungând în lumea cazinourilor din Las Vegas și fiind asociat cu Bugsy Siegel și proiectul Flamingo. Berman este astfel o legătură reală între Odesa și America. Benia este un personaj literar; Berman, unul istoric. Între ei nu există o continuitate organizațională, ci una geografică și simbolică. Joseph „Doc” Stacher, născut în jurul anului 1902 la Letychiv, în Ucraina, a emigrat în Statele Unite și a devenit o figură importantă a crimei organizate. Meyer Lansky oferă o altă legătură: născut la Grodno, familia sa a emigrat spre America prin portul Odesa în 1911. Astfel, Odesa apare simultan ca locul literar al lui Benia, locul de naștere al lui Berman și una dintre porțile emigrației spre America. Diferența dintre cele două lumi poate fi rezumată simplu: Benia controlează strada, în timp ce gangsterii americani ajung să controleze rețele și afaceri. Nu este o diferență de inteligență, ci una de societate și de scară economică. Odesa nu era doar un oraș care primea oameni, ci și unul care îi trimitea mai departe. Pentru numeroși evrei din Europa de Est, portul a fost una dintre porțile către America. Unii au devenit muncitori, comercianți sau intelectuali, iar alții au intrat în lumea criminală. David Berman este exemplul care leagă direct această migrație de istoria crimei organizate americane. Babel, Ilf și dispariția unei lumi Odesa i-a dat și pe Isaac Babel și pe Ilya Ilf. Babel a transformat orașul într-o mitologie a străzii, în timp ce Ilf și Evgheni Petrov l-au transformat într-o sursă de umor și satiră. 12 scaune și Vițelul de aur ironizează birocrația, oportunismul și absurditățile vieții sovietice. Ilf a murit în 1937 de tuberculoză. Babel a fost arestat în 1939 și executat în 1940, în timpul Marii Terori. Nu putem ști ce s-ar fi întâmplat dacă Ilf ar fi trăit mai mult; orice scenariu privind o eventuală arestare rămâne ipotetic. Cert este că Babel a fost victima directă a represiunii staliniste. Babel a scris despre o lume care dispărea. Revoluția, războiul civil și transformările economice au distrus vechile structuri comerciale și sociale. Lumea micilor negustori, a gangsterilor și a comunităților urbane autonome nu mai putea continua în aceeași formă. Benia poate fi regele Moldavankăi, dar nu poate controla istoria. Tocmai de aceea rămâne memorabil: nu pentru că este invincibil, ci pentru că pare viu. Mishka Iaponcik a fost un om real; Benia Krik a devenit personaj literar, iar personajul a supraviețuit omului. Povestiri din Odesa nu este doar o carte despre gangsteri, ci despre o lume construită prin migrație, sărăcie, violență, ambiție și supraviețuire. Moldavanka păstrează memoria originii sale moldovenești, devine un centru al vieții evreiești sărace și ajunge, prin Babel, regatul lui Benia Krik. Apoi istoria schimbă totul: revoluția și transformările economice distrug vechea lume, iar oamenii pleacă. Odesa devine una dintre porțile spre America. Meyer Lansky trece prin port, Joseph Stacher vine din Ucraina, iar David Berman, născut chiar la Odesa, ajunge în lumea crimei organizate și a cazinourilor din Las Vegas. Între Moldavanka și Las Vegas există, așadar, o linie istorică, nu una organizațională: migrația, adaptarea și transformarea unei lumi. Benia Krik este regele unei lumi locale. David Berman este o figură reală a unei lumi criminale internaționalizate. Între ei se află Odesa — orașul care a transformat oameni, migrații și conflicte într-unul dintre cele mai puternice mituri literare ale secolului XX.