Генеральный секретариат правительства выявил системные нарушения у 47 организаций с общественно-полезным статусом в Румынии

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a finalizat prima verificare de amploare a celor 229 de organizații care figurează oficial în România cu statut de utilitate publică, iar rezultatele indică probleme atât în activitatea și raportările unor asociații și fundații, cât și în modul în care ministerele care ar trebui să le supravegheze și-au făcut treaba. Din cele 223 de organizații pentru care au putut fi obținute date de conformitate, numai 57 îndeplinesc toate criteriile analizate. Alte 118 au între unul și trei criterii neîndeplinite, 18 au între patru și șase, iar 30 de organizații au cel puțin șapte criterii neîndeplinite. Pentru șase dintre organizațiile din evidență nu au fost raportate date de conformitate. Verificarea a fost realizată pe baza informațiilor transmise de 20 de ministere și autorități publice și acoperă, potrivit SGG, toate cele 229 de organizații care figurează în lista publică a organizațiilor de utilitate publică. 47 de organizații, în „neconformitate evidentă”. Raportul invocă retragerea statutului Cea mai gravă situație privește 47 de organizații despre care autoritățile au constatat că nu și-au îndeplinit obligațiile legale de raportare. Dintre acestea, 43 nu au depus nici raportul anual de activitate, nici situațiile financiare anuale, iar alte patru au transmis numai unul dintre cele două documente. SGG califică situația drept „neconformitate evidentă” cu O.G. nr. 26/2000 și subliniază în raport că lipsa chiar și a unuia dintre cele două documente este suficientă pentru constatarea neîndeplinirii obligației legale. Mai mult, documentul amintește că art. 42 alin. (3) din ordonanță prevede retragerea statutului în asemenea situații, raportul precizând că aceasta „va interveni (...) ca o consecință legală”. Problemele sunt concentrate în special la organizațiile aflate în aria Ministerului Culturii, unde 17 din 44 sunt în această situație, Ministerului Afacerilor Interne – 11 din 13, Ministerului Justiției – 8 din 11 și Agenției Naționale pentru Sport – 8 din 14. Alte două cazuri apar la Ministerul Dezvoltării și unul la Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist. Organizații cunoscute apar pe lista problemelor Centralizatorul nominal publicat împreună cu raportul arată că printre organizațiile pentru care sunt semnalate probleme se află și nume cunoscute. În domeniul culturii, Asociația ARTIS, Asociația Editorilor din România, Fundația ANASTASIA, Fundația Democrație prin Cultură, Fundația NEGHINIȚĂ și Fundația Națională pentru Știința și Artă apar în centralizator cu câte zece criterii marcate drept neîndeplinite. În cazul acestora sunt indicate, între altele, lipsa unor raportări și publicări prevăzute de lege, iar centralizatorul le marchează inclusiv la criteriile referitoare la inactivitate și la faptul că nu ar mai desfășura activitatea pentru care le-a fost acordat statutul de utilitate publică. Tot la Ministerul Culturii, Asociația Festivalul de Film Transilvania apare cu șase criterii neîndeplinite: lipsa raportului anual de activitate și a situațiilor financiare, nepublicarea în Monitorul Oficial și în Registrul național, lipsa documentelor de pe pagina Ministerului Justiției și constatarea neconformității evidente. Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii și Fundația Observator Cultural apar fiecare cu câte patru criterii neîndeplinite, iar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România cu trei, acestea din urmă fiind legate de publicarea documentelor. Este important însă că nu toate cele 15 criterii analizate privesc comportamentul organizațiilor. O parte măsoară modul în care instituțiile statului își îndeplinesc propriile obligații de evidență și monitorizare. Probleme și în sport: Ilie Năstase, SEPSI OSK, Academia Gică Popescu și FK Csikszereda Centralizatorul Agenției Naționale pentru Sport cuprinde la rândul său mai multe organizații cunoscute. Asociația Livone Tenis Club Ilie Năstase și Asociația Yacht Club Regal Român au câte nouă criterii neîndeplinite. În ambele cazuri sunt menționate lipsa raportului anual și a situațiilor financiare, nepublicarea în Monitorul Oficial, lipsa documentelor de la Ministerul Justiției și faptul că organizația nu mai desfășoară activitatea pentru care a primit statutul. Centralizatorul menționează și existența unor „situații de retragere cunoscute anterior”. Cu câte cinci criterii apar Asociația Club Sportiv SEPSI OSK, Clubul Sportiv Academia de Fotbal Gică Popescu, Futball Klub Csikszereda Miercurea Ciuc, Academia de Fotbal Viitorul Cluj, Bucharest Running Club și Fundația Olimpică Română. În toate aceste cazuri sunt indicate, potrivit centralizatorului, inclusiv nedepunerea raportului anual și a situațiilor financiare. MAI: 11 organizații neconforme din 13 Unul dintre cele mai dure capitole ale raportului privește Ministerul Afacerilor Interne. Dintre cele 13 organizații aflate în aria MAI, 11 sunt considerate în neconformitate. Printre ele figurează Uniunea Română de Transport Public, care apare cu nouă criterii neîndeplinite, precum și Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Protecție și Pază, Asociația Europeană pentru Siguranță și Antidrog, Asociația Română de Drept Umanitar, Tineretul Român pentru Națiunile Unite și Fundația Colegiul Național de Apărare. Problema nu este însă numai la organizații. Raportul SGG constată că la MAI nu există proceduri de monitorizare pentru niciuna dintre cele 13 organizații și afirmă, în concluzii, că nu există nici dosare complete, nici bază de date și nici verificări efectuate. „Nu se cunoaște situația reală în lipsa unei comunicări directe”, notează documentul. La Ministerul Justiției situația este aproape la fel de severă: opt dintre cele 11 organizații sunt în neconformitate evidentă. Printre acestea se numără Asociația Română pentru Transparență, Asociația Română de Științe Penale, Uniunea Juriștilor din România, Fundația Prison Fellowship România și Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – OADO. Ministerul Sănătății spune că toate sunt conforme, dar nu a verificat niciuna Raportul scoate la iveală și un paradox administrativ. Ministerul Sănătății a declarat conformare deplină pentru toate cele 12 organizații de utilitate publică aflate în responsabilitatea sa. În același timp, ministerul a recunoscut că nu a efectuat nicio verificare și nu are nicio procedură de monitorizare. Situația este asemănătoare la Ministerul Educației: niciuna dintre cele 14 organizații din aria sa de competență nu a fost verificată. În total, lipsa unor proceduri de monitorizare afectează situația a 86 de organizații, adică 38,6% din cele evaluate. 71 de organizații nu apar cu documentele pe pagina Ministerului Justiției O altă problemă majoră este lipsa documentelor obligatorii din evidența Ministerului Justiției. Pentru 71 de organizații, reprezentând aproape o treime din totalul analizat, raportul nu identifică documentele pe pagina Ministerului Justiției. SGG observă că numărul este mult mai mare decât cel al organizațiilor care nu au publicat documentele în Monitorul Oficial, ceea ce indică lipsa unei corespondențe între cele două sisteme de evidență. Raportul mai constată că lista oficială însăși nu mai reflectă complet realitatea juridică: 28 dintre cele 229 de organizații necesită clarificări, iar pentru 15 dintre acestea există probleme legate de retragerea statutului. Alte organizații figurează cu denumiri schimbate, cu autoritatea competentă indicată greșit sau cu erori privind hotărârea prin care le-a fost acordat statutul. SGG admite că sistemul este construit cu o lacună legală Concluzia poate cea mai importantă a verificării este că statul a acordat unor organizații statutul de utilitate publică pe durată nedeterminată, dar fără să creeze în același timp un mecanism obligatoriu de reevaluare periodică. O.G. nr. 26/2000 stabilește obligațiile organizațiilor și permite autorității să propună retragerea statutului, însă nu obligă instituțiile să aibă proceduri de monitorizare, evidențe proprii sau reevaluări periodice. „Obligațiile organizațiilor sunt clare, dar mecanismul care ar trebui să le urmărească nu este reglementat”, este concluzia SGG. Raportul ar urma să fie folosit acum pentru actualizarea evidențelor și pentru eventuale modificări legislative, inclusiv în ceea ce privește procedura de monitorizare și retragere a statutului de utilitate publică. Documentele publicate de SGG conțin și unele necorelări statistice interne: partea narativă a raportului și centralizatorul indică 46 de organizații fără raport anual și 44 fără situații financiare, în timp ce tabelul recapitulativ din finalul PDF indică 47, respectiv 45. Cifra de 47 de organizații aflate în „neconformitate evidentă” rămâne însă aceeași în documente.