Мелисса: научные данные подтверждают успокаивающий эффект, но «чудо-лист» под языком — миф

Roinița, cunoscută și sub denumirea de Melissa officinalis sau lemon balm, este una dintre plantele medicinale folosite tradițional pentru stări de neliniște, stres și probleme cu somnul. În ultimii ani, efectele sale au atras și atenția cercetătorilor, iar unele studii clinice sugerează că extractele din roiniță pot reduce anxietatea și chiar frecvența palpitațiilor benigne. Pe internet circulă însă și un remediu mult mai spectaculos: o frunză proaspătă de roiniță pusă sub limbă ar calma palpitațiile și stresul în doar câteva minute. Aici este nevoie de o precizare importantă. Există dovezi privind efectele roiniței asupra stresului și unele date privind palpitațiile benigne, dar nu există dovezi clinice solide că simpla frunză ținută sub limbă acționează în câteva minute. Studiile au utilizat extracte standardizate sau alte preparate administrate oral, nu această metodă. Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) include frunza de roiniță printre produsele medicinale tradiționale din plante care pot fi utilizate pentru ameliorarea simptomelor ușoare de stres și pentru facilitarea somnului. EMA subliniază însă că această utilizare se bazează în principal pe folosirea tradițională îndelungată. Există și studii clinice, dar dovezile disponibile nu sunt suficiente pentru concluzii ferme privind toate efectele atribuite plantei. O analiză sistematică și meta-analiză publicată în 2021 a găsit totuși rezultate promițătoare. Cercetătorii au analizat studiile clinice randomizate disponibile și au constatat că roinița a fost asociată cu îmbunătățirea scorurilor de anxietate, comparativ cu placebo. Autorii au avertizat însă că studiile diferă considerabil între ele, astfel încât rezultatele trebuie interpretate prudent. Și mai interesant este un studiu clinic publicat în Journal of Ethnopharmacology, care a analizat în mod specific efectul roiniței asupra palpitațiilor cardiace benigne. Cercetarea a fost randomizată, dublu-orb și controlată cu placebo. Participanții au primit fie un extract apos liofilizat din frunze de Melissa officinalis, fie placebo. Doza utilizată a fost de 500 mg de două ori pe zi, timp de 14 zile. Dintre cele 71 de persoane recrutate, 55 au finalizat studiul. Rezultatele au arătat că participanții care au primit extract de roiniță au raportat o reducere a frecvenței episoadelor de palpitații, comparativ cu grupul placebo. De asemenea, numărul persoanelor care prezentau anxietate a fost semnificativ mai mic în grupul tratat cu roiniță. Autorii au concluzionat că extractul apos de Melissa officinalis ar putea fi util în cazul palpitațiilor benigne. Dar există o diferență esențială față de remediul popular: studiul a durat două săptămâni și a folosit un extract standardizat. Nu a testat efectul unei frunze puse sub limbă și nici nu a demonstrat dispariția palpitațiilor în câteva minute. Administrarea sublinguală poate permite absorbția rapidă a anumitor substanțe, motiv pentru care unele medicamente sunt concepute special pentru a fi administrate astfel. Acest lucru nu înseamnă însă că orice plantă medicinală devine automat mai eficientă dacă este ținută sub limbă. În cazul roiniței, documentele EMA descriu utilizarea sub formă de ceai, plantă pulverizată, extract lichid, tinctură sau extract uscat. Monografia europeană nu recomandă frunza proaspătă ținută sub limbă drept metodă standard pentru tratarea stresului sau a palpitațiilor. Prin urmare, afirmația că o frunză de roiniță sub limbă „oprește palpitațiile în câteva minute” nu este susținută în prezent de studii clinice. Roinița conține numeroși compuși vegetali biologic activi. Printre cei studiați se află acidul rosmarinic, precum și diferiți flavonoizi și compuși aromatici. Cercetările experimentale au analizat inclusiv modul în care anumite componente ale plantei ar putea influența sistemul nervos și neurotransmițători implicați în stările de anxietate. Aceste mecanisme pot contribui la explicarea efectului calmant atribuit tradițional plantei, dar nu trebuie confundate cu demonstrarea unui efect terapeutic imediat la om. Mai există un aspect esențial. Palpitațiile reprezintă un simptom, nu un diagnostic. Ele pot apărea în perioade de stres, anxietate, după consumul excesiv de cafea sau alte stimulente și pot fi benigne. Dar pot fi provocate și de tulburări ale ritmului cardiac sau de alte probleme medicale. Studiul despre roiniță a analizat tocmai persoane cu palpitații benigne, nu pacienți cu orice tip de problemă cardiacă. De aceea, apariția unor palpitații noi, persistente sau repetate nu trebuie pusă automat pe seama stresului. Dacă palpitațiile sunt însoțite de durere în piept, dificultăți de respirație, amețeală puternică sau leșin, este necesară evaluare medicală urgentă. Roinița nu este doar un „leac băbesc” fără nicio bază. Există cercetări care susțin potențialul său pentru ameliorarea anxietății, iar un studiu clinic controlat a găsit rezultate promițătoare în cazul palpitațiilor benigne. În același timp, trebuie făcută diferența între ceea ce au demonstrat cercetătorii și ceea ce circulă pe internet. Nu s-a demonstrat că o frunză de roiniță pusă sub limbă oprește palpitațiile în câteva minute. Dovezile disponibile se referă în principal la preparate și extracte administrate oral și, în studiul privind palpitațiile, la un tratament urmat timp de 14 zile. Roinița poate avea, așadar, un efect calmant și există motive științifice pentru care planta continuă să fie cercetată. Dar în cazul palpitațiilor, ea nu trebuie privită ca un înlocuitor pentru evaluarea medicală atunci când simptomele sunt persistente, severe sau apar pentru prima dată. Sursă foto: Shutterstock