Писатель Флорин Иару критикует бюрократический подход ЕС к политике, указывая на противоречие между формальными консультациями и реальными потребностями граждан

Florin Iaru critică, în contextul consultării publice derulate anul acesta în Uniunea Europeană, modelul birocratic prin care sunt stabilite politici economice, energetice și sociale, susținând că deciziile luate fără implicarea reală a cetățenilor afectează competitivitatea companiilor și nivelul de trai, deși 90% dintre cele 82.168 de contribuții s-au opus unor restricții suplimentare. Florin Iaru subliniază că apartenența la Uniunea Europeană i-a îmbunătățit semnificativ situația personală și economică. În urmă cu 30 de ani, spune scriitorul și jurnalistul, era nevoit să lucreze în trei locuri, fără ca veniturile să îi permită un trai fără griji. După aderarea României la blocul comunitar, nivelul de trai s-a schimbat vizibil, iar drepturile cetățenilor au devenit mai bine protejate. În opinia sa, multe dintre derapajele economice și sociale înregistrate în România au fost provocate de autoritățile naționale, inclusiv prin încercările de a evita sau amâna aplicarea unor directive europene. Presiunea exercitată de instituțiile comunitare a contribuit, susține el, la reducerea unor abuzuri instituționale, a diferențelor excesive de salarizare și a practicilor prin care anumite categorii privilegiate beneficiau de plăți necuvenite. Iaru precizează că nu consideră perfectă legislația românească privind salarizarea, însă apreciază că, fără „zbirul” continental, tratamentul aplicat populației ar fi putut deveni și mai nedrept. Exemplul este relevant pentru relația dintre reglementarea europeană și administrația națională, dar nu înseamnă, în viziunea sa, că orice decizie adoptată la nivel comunitar trebuie acceptată fără dezbatere. Una dintre principalele sale obiecții vizează politica energetică europeană și obiectivul transformării Uniunii într-un continent „verde”. Florin Iaru afirmă că protejarea mediului este necesară, însă măsurile adoptate nu ar trebui să deterioreze condițiile de viață ale populației și nici să afecteze competitivitatea companiilor. Majorarea costurilor cu energia se reflectă direct în prețurile produselor și serviciilor. În lipsa unor surse de energie accesibile, producătorii europeni ajung să concureze cu firme din regiuni în care costurile de operare sunt mai mici și regulile de mediu sunt diferite. Efectele se propagă de-a lungul întregului lanț economic, de la industrie și transporturi până la furnizori, tehnicieni, colaboratori și angajați. În această logică, scăderea producției industriale și reducerea investițiilor pot amplifica presiunile asupra pieței muncii și asupra veniturilor gospodăriilor. Iaru vorbește despre un paradox al tranziției climatice: Europa își propune să fie cel mai „verde” continent, dar suportă în continuare efectele încălzirii globale, în timp ce o parte dintre politicile sale generează costuri economice importante. Scriitorul critică tendința instituțiilor europene de a elabora politici publice în spații administrative îndepărtate de cei care suportă efectele acestora. În opinia sa, unele măsuri sunt concepute de specialiști care pleacă de la modele teoretice și de la obiective generale, fără să evalueze suficient consecințele asupra firmelor, salariaților și consumatorilor. Experiența ultimilor ani arată, susține Florin Iaru, că anumite decizii au generat dificultăți care au fost recunoscute abia după perioade de unul, doi sau trei ani. Uneori, autoritățile au revenit cu măsuri corective, însă costurile inițiale au fost deja suportate de economie și de populație. Resursele consumate pentru repararea unei politici greșite ar fi putut fi evitate prin consultări mai consistente înainte de adoptarea deciziei. „Nu poți decide ceva care va influența viața a 500 de milioane de oameni ca, după un timp, s-o dai la întors”, afirmă Florin Iaru, scriitor și jurnalist. El consideră că politicile publice cu impact asupra economiei europene ar trebui testate prin dialog cu industriile vizate, cu organizațiile profesionale și cu comunitățile afectate. Autorul face referire la o procedură europeană privind o posibilă înăsprire a regulilor referitoare la un viciu sau la o plăcere personală. Domeniul fusese deja modificat legislativ de mai multe ori, însă instituțiile comunitare au lansat anul acesta o nouă etapă de consultare. În cadrul procedurii au fost transmise 82.168 de contribuții din 138 de țări. Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai mediului academic și ai sectorului de cercetare din 43 de state. Potrivit datelor prezentate de Florin Iaru, 90% dintre răspunsuri s-au opus unor restricții sau reglementări suplimentare, în timp ce doar 2% au susținut explicit o abordare mai strictă, potrivit relatării publicate în textul de opinie semnat de autor. Iaru pune sub semnul întrebării relevanța unei consultări în care majoritatea opiniilor exprimate ar putea să nu influențeze decizia finală. Faptul că procedura este descrisă drept o etapă formală a procesului de elaborare a politicilor europene îi alimentează neîncrederea în eficiența participării publice. Construcția europeană este dificilă, deoarece reunește state cu istorii, tradiții, niveluri de dezvoltare și obiceiuri diferite. Florin Iaru recurge la imaginea din fabulă, cu „racul, broasca și o știucă”, pentru a descrie dificultatea coordonării unor economii și societăți care nu se mișcă întotdeauna în aceeași direcție. Tocmai această diversitate ar trebui să limiteze tentația uniformizării prin reguli aplicate mecanic. Uniunea Europeană, argumentează autorul, există pentru ca cetățenii statelor membre să trăiască mai bine, nu pentru a transforma administrația de la Bruxelles într-un centru care impune soluții identice unor realități foarte diferite. În opinia sa, regulile comunitare privind energia, produsele de consum sau standardele tehnice trebuie evaluate și prin prisma impactului asupra vieții de zi cu zi. „Nu merge cu bâta legislativă. Nu merge cu legarea dopului de sticlă și nici cu legarea energiei de gaz”, scrie Florin Iaru, referindu-se la măsuri pe care le consideră excesiv de rigide. Iaru avertizează că politicile economice și sociale nu pot ignora limitele naturale ale comportamentului uman și ale funcționării piețelor. Pentru a ilustra riscul reducerii excesive a resurselor în numele eficienței, el invocă povestea măgarului lui Nastratin Hogea, în care animalul moare exact în momentul în care era aproape să fie obișnuit să nu mai mănânce. „Tocmai când învățase să trăiască fără să mănânce, a murit”, este replica păstrată de Florin Iaru din această poveste. Mesajul este aplicat de autor politicilor care urmăresc economii rapide sau obiective climatice ambițioase, dar ajung să reducă prea mult spațiul de funcționare al companiilor și puterea de cumpărare a populației. O strategie economică sustenabilă ar trebui să combine protecția mediului cu securitatea energetică, investițiile și menținerea competitivității industriale. În lipsa acestui echilibru, costurile tranziției se pot transfera asupra consumatorilor, iar politicile verzi riscă să fie percepute drept restricții care nu țin cont de realitățile economice. Autorul susține că distanța dintre funcționarii europeni și cetățeni s-a mărit, iar această ruptură poate afecta legitimitatea proiectului comunitar. Măsurile care aduc beneficii concrete sunt rareori observate, deoarece devin parte din normalitatea cotidiană. În schimb, obligațiile noi, costurile suplimentare și reglementările considerate inutile rămân vizibile și alimentează nemulțumirea. „Câinii latră, caravana trece”, notează Florin Iaru, folosind expresia populară pentru a descrie riscul ca autoritățile să continue o inițiativă chiar și atunci când consultarea publică indică o opoziție majoritară. El adaugă un alt avertisment devenit proverb: „Nu schimba echipajul în mijlocul furtunii!” În evaluarea sa, criticile aduse unor politici europene nu anulează avantajele apartenenței la Uniunea Europeană. Tocmai păstrarea acestor beneficii ar impune, însă, o mai bună înțelegere a efectelor economice ale legislației și o implicare reală a celor care produc, muncesc și consumă în interiorul pieței unice. Florin Iaru este scriitor și jurnalist, fotograf și tehnoredactor. A publicat volume de proză și poezie și a semnat peste 2.000 de articole.