Профессор Д. Стематиу: затопление барж в Румынии не является провалом, но без дождей работа судовых групп невозможна

Cotidianul a stat de vorbă despre acest subiect cu Dan Stematiu, profesor universitar emerit, conducator de doctorat la Departamentul de Inginerie Hidrotehnică din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Întrebat dacă scufundarea barjelor a fost un eșec, acesta a precizat că „nu se poate vorbi de un eșec, ci de un efect foarte limitat”. „Lucru pe care cei din profesie îl știau. Deci, încercarea nu a fost că nu s-a știut și că, «vai, Doamne, ce insucces am avut». Se știa că nu o să fie o mare realizare, dar poate mai ține niște centimetri la cotă și poate că, între timp, debitele mai cresc. Deci aici a fost o luptă și este în continuare o luptă cu hidrologia. Atâta timp cât în Bazinul Dunărean nu o să fie precipitații și debitele nu cresc, șansele de a putea menține în operare grupurile sunt zero. În fond, apa e puțină oricum. Există acea răscruce de la Bala, care pe Dunărea Veche, unde avem și prizele, acum au ajuns numai 15% și restul se duce pe braț. Nici acolo nu facem mare ispravă, pentru că, fiind foarte mici oricum, și navigația, care ar fi fost favorizată, mergând pe Bala, nu mai e. Deci, nici ei nu au etiaj. Și atunci au zis: «dacă asta e situația, poate dintr-o intervenție din aceasta de tip epiu, adică niște bariere în calea apelor, care să le mai schimbe direcția, poate că mai ridicăm nivelul cotei». Ceea ce s-a obținut. Au obținut, la un moment dat, opt centimetri. E adevărat că la Bala. Nu ajungeau toți opt la centrală. Dar a fost un succes, într-un fel. Ce poți să faci dacă nu ai debit? Și aruncarea aia a fost spectaculoasă. A fost o chestie în care cineva s-a agitat”, a adăugat acesta. „Prima dată când am auzit povestea asta cu număr de zile am rămas și eu foarte surprins” Totodată, acesta a adăugat că s-a făcut tot ce se putea face „într-o situație de urgență”. „Situație de urgență înseamnă intervenții fără proiect, fără studii, rapiditate de intervenție și, poate, poate, rezolvare. Asta s-a întâmplat acolo. Acum, din nefericire, mâine se oprește și grupul (n.r. reactorul 2 de la Cernavodă). Și rămân, pentru o perioadă relativ scurtă, descoperiți. Am înțeles că pleacă Rovinariul. E în capacități și intră în presiune Rovinariul și ar mai fi ceva pe energie”, a precizat profesorul. În ceea ce privește numărul de zile vehiculat pentru funcționarea reactorului 2 după scufundarea barjelor, Dan Stematiu spune că „este o mare gogomănie”. „Ca să ne înțelegem, se asociază prognoza debitelor de pe Dunăre, care înseamnă niveluri, cu ceea ce poți să ridici la Bala în plus. Și dacă, în continuare, de exemplu, Dunărea ar fi fost staționară pe toată perioada asta, chiar un trend de creștere, atunci salvarea era totală. Adică nu s-ar mai fi oprit grupul. Prima dată când am auzit povestea asta cu număr de zile am rămas și eu foarte surprins. Nu are absolut nicio acoperire în timp chestia asta. Într-adevăr, e un fel de, așa cum la meteorologie face prognoză, norul e în undeva și ajunge și s-ar putea să plouă, cam asta făceau și ei cu număr de zile. Dar ca efectul scufundării barjelor să fie de trei zile sau de cinci zile, e o prostie. Ori e, ori nu e”, a explicat profesorul. „Eu vă dau în scris că la jumătatea anului nimeni nu mai știe nimic și nu face nimic” Referitor la măsurile care s-au luat până acum pe Dunăre pentru rezolvarea situației de la Cernavodă, detonarea stâncii, scufundarea barjelor și dragajul, Dan Stematiu susține că „oricare dintre măsurile acestea, tehnic vorbind, nu e o greșeală”. „Numai că efectul e foarte modest față de ceea ce ar fi fost nevoie”, a completat acesta. CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV Expert în inginerie hidrotehnică, despre scufundarea barjelor în Dunăre: „Frecție la un picior de lemn” Profesorul a mai declarat că „proiecte sunt”, doar că autoritățile „au uitat ani de zile că acolo e o problemă”. „Dacă e să discutăm de greșeli, cu adevărat sunt greșeli majore, pentru că, așa cum am spus, fenomenul nu e unic, s-a mai întâmplat. Există studii foarte extinse. Am mai dat și noi de la facultate, de la universitate, soluții. Proiecte sunt. Numai că, așa cum se întâmplă tuturor, după ce a trecut greul, uiți. Deci au uitat ani de zile că, de fapt, acolo e o problemă. Acum s-au speriat toți. Eu vă dau în scris că la jumătatea anului nimeni nu mai știe nimic și nu face nimic. Așa suntem noi. Sunt convins că nu o să facă. Pentru că sumele sunt foarte bune. Pentru că beneficii nu sunt. Pentru că n-au apucat să se înscrie cu ea în PNRR. Nici n-au făcut un acord pe partea cu Dunărea de jos, cu AFDJ-ul, ca să zici că le creează lor avantaje de navigație. Și atunci e un proiect care înghite bani și care n-are efect imediat. Neavând efect imediat, lumea e foarte reticentă. Nici eu, nici dumneavoastră nu ați investi în ceva în care poate, poate peste cinci ani o să aveți un avantaj. Ziceți: peste cinci ani nu mai sunt eu, sunt alții. Treaba lor. Asta nu trăiesc din nefericire soarta proiectelor mari”, a explicat profesorul Dan Stematiu. „Sunt proiecte cu studii multe în spate” Întrebat dacă tehnic se mai poate face ceva în acest moment, acesta a precizat că dragajul intens este singura soluție care a mai rămas. „Înseamnă să ne rugăm la Dumnezeu. Cam asta e tot ce putem face. Intervenții pe partea de hidraulic, de construcție, nu mai pot fi mai mult decât ce s-a făcut. Tot ce se poate face în continuare e un dragaj foarte intens. Atât timp, însă, cât debitele sunt atât de mici și din dragajul acesta nu știi câți centimetri câștigi, nu cred că cineva se lansează să facă…Cred că tot așa, de ochii lumii. Pentru că dragajul nu e foarte ieftin și nu e nici ușor. Sunt proiecte cu studii multe în spate. Eu, de exemplu, am condus un doctorat pe tema asta a unei doamne, care a făcut o teză extraordinar de bună. Și care a murit ca teză. Chiar pe subiectul Bala, chiar pe subiectul ăsta. Sunt lucruri pe care cei din zona navigației le cunosc bine. Și cei de la nuclear ar fi trebuit să le cunoască, dar s-au cam schimbat mulți directori”, a spus Dan Stematiu. „Dacă ăsta e trendul, probleme s-ar putea să mai fie” L-am întrebat pe profesor și dacă la anul vom avea aceeași problemă. „Eu sper că nu”, ne-a răspuns acesta. „Adică știți cum este, cine poate să facă legământ cu ce debite vor fi pe Dunăre la anul? Am avut ani de vară cu debite peste media anuală lunară. Deci nu e asociată cu un anotimp. Dacă vreți, această idee a schimbării climatice e o realitate. Noi avem în mod fericit acumulări de apă și care stau încă foarte bine. Suntem până la 66% grad de umplere. Deci, zonele importante nu duc lipsa de apă. Există rezervă. Însă pericolul cel mai mare aici este, în momentul în care nu mai poți asigura apă vitală. Nu vorbesc apa de băut, ci apă de tot ce înseamnă viață. Sunt și schimbările astea climatice, vedeți că au un impact foarte interesant. Toată zona costieră este supusă furtunilor și inundațiilor și zona continentală este supusă secetei și arșiței. Dacă ăsta e trendul, probleme s-ar putea să mai fie”, a completat profesorul Dan Stematiu.