Диетолог Михаэла Билик призналась, что худела, питаясь только одной булочкой и взбитым молоком

O merdenea pe zi și un lapte bătut. Aceasta este neobișnuita „dietă cu merdenele” despre care medicul nutriționist Mihaela Bilic a povestit că a încercat-o chiar pe propria piele. Deși pare greu de crezut că un produs de patiserie poate apărea într-o cură de slăbire, explicația nu are legătură cu existența unor proprietăți speciale ale merdenelelor. Secretul era, de fapt, cantitatea foarte mică de mâncare consumată într-o zi. Mihaela Bilic a explicat că, de-a lungul timpului, a testat pe propriul corp diferite regimuri alimentare. Unele erau diete despre care auzise, altele au fost modificate de ea, iar pe unele spune că le-a inventat. Printre acestea s-a numărat și cura cu merdenele. „Când îmi plăcea patiseria, am inventat cura de slăbire cu merdenele. O merdenea pe zi şi un lapte bătut. La 5 după-amiaza când mâncam merdeneaua era fericirea pe pământ”, a povestit Mihaela Bilic. Regula descrisă de nutriționist era surprinzător de simplă: o merdenea pe zi, însoțită de un lapte bătut. Mihaela Bilic spune că ajunsese să mănânce merdeneaua în jurul orei 17:00, moment pe care îl aștepta tocmai pentru că regimul era extrem de restrictiv. Nu era, așadar, vorba despre o dietă în care cineva putea mânca merdenele după pofta inimii și, în același timp, să slăbească. Dimpotrivă. Cantitatea totală de alimente era drastic limitată. Tocmai această restricție explică de ce greutatea putea să scadă. „E greu însă să îţi ţii organismul în frâu că doar asta primeşte. E teribil să îţi reglezi foamea şi să zici aşteaptă-aşteaptă cuminte”, a recunoscut medicul. Prin urmare, chiar cea care a încercat regimul subliniază dificultatea lui. La prima vedere, asocierea dintre merdenele și slăbit pare contradictorie. Produsele de patiserie au, în general, o densitate calorică ridicată, fiind preparate din făină și grăsime și putând conține diferite umpluturi. Explicația este însă una mult mai simplă: deficitul caloric. Dacă o persoană consumă mai puțină energie decât utilizează organismul, greutatea corporală poate scădea în timp. Din această perspectivă, faptul că o parte dintre calorii provin dintr-o merdenea nu împiedică automat slăbirea. Asta nu transformă însă merdeneaua într-un aliment pentru slăbit. Mihaela Bilic explică tocmai mecanismul care stă în spatele succesului aparent al dietelor foarte restrictive. „Toate funcţionează. De aici provine mirajul pentru că dacă mănânci supravegheat, de obicei mult mai puţin ca şi cantitate, eşti disciplinat, normal că ai rezultate”, spune nutriționistul. Așadar, nu merdeneaua era „secretul”. Secretul era faptul că aportul alimentar era extrem de redus și controlat. Povestea dietei cu merdenele nu trebuie interpretată drept recomandarea Mihaelei Bilic ca oamenii să urmeze acest regim. Din contră, medicul folosește experiența pentru a explica de ce dietele restrictive pot funcționa temporar și de ce rezultatele sunt greu de menținut. Problema apare atunci când perioada de restricție se termină. „Problema e că oboseşti şi nu poţi face din aceste diete un stil de viaţă”, explică Mihaela Bilic. După ce o persoană vede că a slăbit, tentația este să abandoneze restricțiile și să revină la vechile obiceiuri. Medicul explică mecanismul foarte sugestiv: după ce organismul a suportat o perioadă de restricții și rezultatul a apărut pe cântar, subconștientul ajunge să ceară revenirea la „o viață normală”. Aceasta este, de fapt, problema fundamentală a regimului. O alimentație bazată pe o merdenea și un lapte bătut nu poate asigura pe termen lung varietatea de proteine, fibre, vitamine, minerale și alte substanțe nutritive necesare organismului. Mai mult, o restricție alimentară atât de severă poate provoca foame intensă și poate fi foarte greu de susținut. Mihaela Bilic oferă chiar mai multe exemple pentru a explica problema: nu putem mânca întreaga viață nici înghețată, nici merdenele și nici piept de pui cu salată. Cu alte cuvinte, chiar dacă o dietă foarte restrictivă produce o scădere în greutate, acest lucru nu înseamnă automat că reprezintă o strategie bună pentru menținerea greutății pe termen lung. Povestea Mihaelei Bilic transmite astfel un mesaj diferit de cel sugerat de denumirea spectaculoasă a regimului. Nu există ceva în merdenea care să provoace slăbirea. Exemplul demonstrează că o persoană poate pierde în greutate chiar dacă păstrează un aliment considerat „interzis” într-o dietă, dacă aportul caloric total este suficient de mic. Problema este prețul plătit pentru această restricție: foame, dificultatea de a respecta regimul și imposibilitatea de a-l transforma într-un stil alimentar normal. Mihaela Bilic recunoaște că dieta a funcționat pentru ea, dar subliniază în același timp motivul pentru care asemenea cure devin nesustenabile. Așadar, celebra „dietă cu merdenele” inventată de nutriționist consta, literalmente, în o merdenea pe zi și un lapte bătut. Iar momentul mult așteptat era ora 17:00, când putea mânca merdeneaua. Mai degrabă decât o recomandare de slăbit, experiența relatată de Mihaela Bilic este un exemplu despre cum restricția și cantitatea redusă pot face aproape orice dietă să dea rezultate pe termen scurt, fără ca aceasta să fie neapărat sănătoasă sau sustenabilă pe termen lung.