Археологическая находка в Satu Mare: в Европе обнаружили город с 1300 зданий, построенный по плану

Descoperirile de la Căuaș, județul Satu Mare, au fost prezentate la sfârșitul lunii august la marea conferință de arheologie de la Atena. Este vorba despre o așezare fortificată cu peste 1.300 de construcții dispuse pe străzi și cartiere — o structură fără echivalent cunoscut în Europa. Între 26 și 29 august, Atena a găzduit reuniunea anuală a arheologilor europeni, cel mai important eveniment de profil de pe continent. Printre siturile aduse în discuție s-a numărat și așezarea fortificată de la Căuaș-Sighet, cercetată de Muzeul Județean Satu Mare. Ce a atras atenția: nu doar dimensiunea sitului — circa 56 de hectare — ci felul în care era organizat. Scanările geomagnetice au scos la iveală peste 1.300 de construcții aliniate pe străzi și grupate în cartiere, plus drumuri care păstrează urmele unor procesiuni ce duceau spre o incintă sacră. Cu alte cuvinte: un oraș, construit după un plan, cu mult înainte ca cineva să folosească acest cuvânt pe aceste meleaguri. Ceva ce nu se vede de la drum Paradoxul acestor situri este că trecătorul nu are ce să vadă. Fortificațiile din vestul României au fost ridicate din lut, pământ și lemn — materiale care nu lasă în urmă ruine spectaculoase, cum lasă piatra. Abia cercetările din ultimele decenii, făcute în județele Satu Mare, Arad și Timiș cu tehnologii moderne de scanare, au arătat ce se ascunde sub pământul arat. Iar ce au găsit arheologii la Căuaș, Cornești și Sântana e greu de reconciliat cu imaginea pe care o avem despre preistoria de la noi: ziduri și porți de o monumentalitate ciclopică, incinte multiple, clădiri care ajung la 30 pe 60 de metri, podele decorate și pereți pictați în camerele tumulilor din apropierea așezărilor. Legătura cu Micene Aici intervine partea care explică de ce subiectul a ajuns tocmai la Atena. Specialiștii au constatat o serie de similitudini între aceste așezări și civilizația miceniană — cea a Greciei continentale din mileniul II î.Hr., cea a lui Agamemnon din poemele homerice. Incintele multiple, clădirile grandioase, arhitectura folosită ca instrument de putere: aceeași rețetă. În Lumea Miceniană, structurile politice se coagulează în jurul unor monumente arhitectonice, iar elitele își obțin prestigiul social controlând zone bogate în resurse și rute comerciale. Aceleași mecanisme par să fi funcționat și în spațiul carpatic. Concluzia la care se ajunge e că prestigiul și puterea s-au câștigat aici cu efort — prin aventuri războinice și alianțe care ajung să implice un spațiu larg, între Tisa și Nistru, prin construcția unor rețele de fortificații și monumente, prin apelul la zei, eroi, tradiție și istorie. Una dintre direcțiile majore ale cercetării preistoriei europene este tocmai evidențierea legăturilor dintre spațiul nostru și civilizațiile egeene și cele din Orientul Apropiat — civilizații care, în mileniul II î.Hr., foloseau deja scrisul. Ceea ce înseamnă că, prin ele, putem afla lucruri despre o lume care nu și-a lăsat propriile texte. Ce se cercetează, concret, la Căuaș Situl de la Căuaș este cercetat de Muzeul Județean Satu Mare în colaborare cu Universitatea din Köln, într-un proiect care durează de mai mulți ani. Metodele nu mai sunt cele clasice, cu săpătura ca instrument principal. Scanarea geomagnetică permite „citirea” subsolului fără să sape, iar prelevările palinologice — analiza polenului conservat în terenul mlăștinos din jurul fortificației — reconstituie mediul, culturile agricole și mecanismele economice ale comunității. Printre descoperiri se numără și clădiri absidale de mari dimensiuni, cu rol de cult. De ce contează pentru județ Satu Mare are pe teritoriul său un sit despre care se vorbește în aceeași frază cu Micene. Nu e o figură de stil de comunicat: e concluzia unor cercetări făcute împreună cu o universitate germană și prezentate în fața comunității arheologice europene. Arheologia mega-fortificațiilor din vestul României și din țările vecine schimbă, încet, ceea ce credeam că știm despre trecutul acestei părți de Europă. Iar Căuaș, un sat pe care harta îl trece cu litere mici, e în centrul acestei schimbări.