Xi Jinping укрепляет власть в КПК, сравнивая методы с эпохой Сталина и Мао

Președintele Chinei, Xi Jinping, continuă să își consolideze autoritatea în cadrul Partidului Comunist Chinez, printr-o combinație de campanii anticorupție, centralizarea procesului decizional și accentul pus pe loialitatea politică, potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal. Mai mulți istorici și analiști citați de publicație consideră că unele dintre metodele folosite de Xi amintesc de practicile liderilor sovietici și chinezi din secolul trecut, precum Iosif Stalin și Mao Zedong. Ei subliniază însă că amploarea represiunii din China contemporană nu este comparabilă cu cea din perioadele cunoscute drept Marea Teroare stalinistă sau Revoluția Culturală. Xi Jinping conduce Partidul Comunist Chinez din 2012 și se află în al treilea mandat consecutiv, după ce, în 2018, China a eliminat limita constituțională de două mandate pentru funcția de președinte. Potrivit analiștilor citați de The Wall Street Journal, această schimbare i-a deschis calea pentru a rămâne la conducerea statului și a partidului pe termen nedeterminat, întrerupând mecanismele introduse după moartea lui Mao pentru a evita concentrarea puterii în mâinile unui singur lider. În ultimii ani, Xi a coordonat mai multe campanii de combatere a corupției, în urma cărora au fost anchetați sau înlăturați din funcții numeroși oficiali de rang înalt, inclusiv membri ai conducerii Partidului Comunist, miniștri, comandanți militari și directori ai unor companii de stat. Autoritățile chineze susțin că aceste acțiuni urmăresc consolidarea disciplinei interne și combaterea corupției. Unii analiști occidentali apreciază însă că ele au avut și efectul de a elimina potențiali rivali politici și de a întări poziția liderului chinez. Potrivit analizei, membrii Biroului Politic participă periodic la sesiuni de evaluare internă în care își analizează activitatea și își formulează autocritici, o practică inspirată din tradiția Partidului Comunist Chinez. Istoricul Joseph Torigian, de la Universitatea Americană din Washington, afirmă că astfel de mecanisme sunt caracteristice sistemelor politice în care conducerea consideră că amenințările interne trebuie eliminate permanent. „În astfel de sisteme, cu cât un lider devine mai puternic, cu atât percepe existența unor noi adversari și consideră necesare noi epurări”, spune acesta. Fără un succesor desemnat Un alt element remarcat de analiști este lipsa unui succesor evident. În trecut, conducerea chineză promova lideri mai tineri în structurile de vârf ale partidului, oferind indicii privind viitoarea tranziție a puterii. În prezent, cercetătorii spun că Xi Jinping nu a promovat în Comitetul Permanent al Biroului Politic niciun politician considerat suficient de tânăr pentru a prelua conducerea în viitorul apropiat. Potrivit The Wall Street Journal, această strategie îi permite lui Xi să își mențină autoritatea, dar ar putea genera incertitudine privind succesiunea atunci când va părăsi funcția. În timpul mandatului lui Xi Jinping, procesul de elaborare a politicilor economice și de securitate a devenit tot mai centralizat. Analiza arată că, spre deosebire de perioadele anterioare, când autoritățile chineze consultau frecvent experți internaționali și instituții precum Banca Mondială în pregătirea planurilor cincinale, conducerea actuală acordă un rol mai redus consultărilor externe și opiniilor venite din afara cercului apropiat al liderului. Unii economiști consideră că această abordare a limitat dezbaterea internă privind măsurile necesare pentru stimularea consumului și relansarea economiei chineze, afectată de încetinirea creșterii și de presiunile deflaționiste. În paralel, conducerea de la Beijing a extins atribuțiile Comisiei Centrale pentru Inspecția Disciplinei, principalul organism însărcinat cu supravegherea membrilor Partidului Comunist. Instituția monitorizează respectarea regulilor interne și investighează cazurile de corupție sau abateri disciplinare. Potrivit datelor oficiale citate în analiză, aproape un milion de membri ai partidului au fost sancționați disciplinar anul trecut, cel mai ridicat număr înregistrat într-un singur an. Analiștii afirmă că autoritățile încurajează, de asemenea, raportarea comportamentelor considerate necorespunzătoare în interiorul partidului și al instituțiilor statului. În ultimul deceniu, doctrina oficială cunoscută sub numele de „Gândirea lui Xi Jinping despre socialismul cu caracteristici chineze pentru o nouă eră” a fost inclusă atât în statutul Partidului Comunist Chinez, cât și în Constituția țării. Noii membri ai partidului trebuie să studieze această doctrină în procesul de admitere, iar cadrele de partid participă periodic la sesiuni dedicate politicilor promovate de liderul chinez. Mass-media de stat îl prezintă frecvent pe Xi Jinping drept figura centrală a dezvoltării Chinei, iar unii cercetători consideră că această abordare contribuie la consolidarea imaginii sale politice și la legitimarea prelungirii mandatului. Jonathan Czin, cercetător la Brookings Institution, subliniază însă că există diferențe importante între actuala conducere a Chinei și regimurile lui Stalin sau Mao. „Amploarea și violența epurărilor din perioada Marii Terori sovietice au fost incomparabil mai mari decât campaniile desfășurate în prezent în China”, afirmă el. Xi Jinping urmează să intre în al 15-lea an la conducerea Partidului Comunist Chinez, iar mulți analiști se așteaptă ca acesta să obțină un nou mandat la congresul partidului din 2027, ceea ce i-ar consolida și mai mult poziția în fruntea celei de-a doua economii a lumii.