Туристический гид по Олтении: от мистического моста Бога до керамики Хорезу

Vâlcea, poarta spre nordul Olteniei Vâlcea rămâne, pentru majoritatea vizitatorilor, punctul de intrare în regiune, atât spre stațiunile balneare de pe Valea Oltului, cât și spre mănăstirile din nordul Olteniei. Mănăstirea Cozia, situată lângă Călimănești-Căciulata, este una dintre cele mai vechi ctitorii domnești păstrate din România, legată de numele lui Mircea cel Bătrân. În aceeași zonă se găsesc și Mănăstirea Turnu, sau Stânișoara, alături de Cascada Lotrișor, în Parcul Național Cozia, o cascadă artificială, creată inițial pentru lucrări forestiere, dar care și-a păstrat de-a lungul timpului aspectul complet natural, cu un fir de apă spectaculos, care se prăbușește de la aproximativ 30 de metri înălțime. Pentru o experiență diferită, potrivită și pentru familii cu copii, Salina Ocnele Mari oferă locuri de joacă și zone de activități, alături de posibilitatea de relaxare balneară în stațiunile din apropiere, precum Băile Olănești. ››› Vezi galeria foto ‹‹‹ Horezu, capitala ceramicii românești, recunoscută de UNESCO Horezu este, probabil, cel mai cunoscut nume al regiunii pe plan internațional, nu pentru un obiectiv turistic unic, ci pentru o întreagă tradiție meșteșugărească. Ceramica de Horezu, cu motivele sale geometrice simbolice, precum celebrul „cocoș de Horezu" sau „spirala vieții", este inclusă din 2012 în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO, fiind lucrată exclusiv manual, în numeroase ateliere ale meșterilor populari din zonă, deschise vizitatorilor. Alături de ceramică, orașul găzduiește Mănăstirea Hurezi (cunoscută și ca Mănăstirea Horezu), ctitorită de domnitorul Constantin Brâncoveanu la finalul secolului al XVII-lea. La momentul construcției, era cel mai mare și mai grandios așezământ monahal din sud-estul Europei. Astăzi, este considerată capodopera stilului brâncovenesc și face parte, din 1993, din Patrimoniul Mondial UNESCO. Ansamblul impresionează prin proporțiile armonioase, picturile murale excelent conservate (peste 3.000 de metri pătrați de fresce) și sculpturile în piatră de o fineețe remarcabilă, alături de celebra logie cu coloane răsucite. Zona Horezu este, de altfel, punctul de plecare ideal spre alte obiective naturale spectaculoase: Cheile Bistriței Vâlcene, Cheile Oltețului și Parcul Național Buila-Vânturarița. Peșteri și legende: Polovragi, Muierilor și Podul lui Dumnezeu Oltenia de sub munte ascunde câteva dintre cele mai spectaculoase fenomene carstice din România. Peștera Polovragi, aflată la doar 400 de metri de Mănăstirea Polovragi, este legată de mitul lui Zalmoxis, zeitatea supremă a geto-dacilor. La aproximativ 12 kilometri distanță, Peștera Muierilor rămâne una dintre cele mai vizitate peșteri din întreaga țară. Dar cel mai spectaculos obiectiv natural al regiunii rămâne, fără îndoială, Podul lui Dumnezeu, de lângă satul Ponoarele, județul Mehedinți. Format prin prăbușirea unei peșteri, această formațiune de calcar are 30 de metri lungime și 22 de metri înălțime, cel mai mare pod natural din România, al doilea din Europa și, potrivit unor surse, singurul din lume încă deschis traficului rutier. Legendele locale susțin că ar fi fost creat chiar de mâna divină, de unde și numele. Drobeta-Turnu Severin, moștenirea romană de pe Dunăre Drobeta-Turnu Severin păstrează unele dintre cele mai importante vestigii istorice din sud-vestul țării, inclusiv ruinele Podului lui Apollodor din Damasc, capodopera de inginerie construită pentru trupele romane ale împăratului Traian, în drumul lor spre cucerirea Daciei. Orașul găzduiește și Muzeul Regiunii Porților de Fier, dedicat istoriei și naturii acestei zone de graniță naturală a Dunării. Nu departe de oraș, traseul Dubova, Ciucarul Mare oferă priveliști spectaculoase asupra Cazanelor Dunării, unul dintre cele mai impresionante segmente ale fluviului pe teritoriul românesc, ideal pentru o drumeție de dificultate moderată în peisajul de toamnă. Mănăstirea Tismana și Defileul Jiului În județul Gorj, Mănăstirea Tismana rămâne una dintre cele mai vechi ctitorii monahale din România, legată de numele Sfântului Nicodim. Pelerinii pot să se închine la moaștele sale și să viziteze muzeul mănăstirii, unde sunt expuse obiecte bisericești de patrimoniu — printre puținele locuri din țară unde a fost ascuns, la un moment dat, tezaurul Băncii Naționale, într-o peșteră special amenajată, între 1944 și 1947. Aproape de Târgu-Jiu, Mănăstirea Lainici este situată direct în Defileul Jiului, una dintre cele mai spectaculoase zone montane ale regiunii, ideală pentru o oprire pe traseul spre Novaci și Rânca. Novaci și Rânca, munte pentru toate anotimpurile Pentru cei care vor să combine turism ul cultural cu drumeții montane, Novaci și Rânca rămân puncte de acces esențiale spre Munții Parâng, cu peisaje excelente atât pentru sporturi de iarnă, cât și pentru trasee de toamnă, în perioada în care aerul rece de munte se combină cu pădurile îmbrăcate în culorile specifice acestui anotimp. Regiunea rămâne, potrivit ghidurilor turistice, „un tezaur turistic nu încă pe deplin descoperit", o combinație rară de patrimoniu religios (cea mai densă rețea de mănăstiri istorice din țară), fenomene naturale spectaculoase și meșteșuguri tradiționale vii, recunoscute internațional. Toamna, cu peisajele ei liniștite și lipsa aglomerației specifice sezonului estival, rămâne unul dintre cele mai bune momente pentru a descoperi, în ritm propriu, tot ce are Oltenia de oferit, de la spiritualitatea brâncovenească, la aventura printre peșteri și chei montane.