Рост жалоб потребителей в Бихоре: за полгода зафиксировано 1713 обращений и проведено более 2000 проверок

Datele apar în raportul privind activitatea Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Bihor în primul semestru al anului 2026, prezentat joi, 27 august, în ședința Colegiului Prefectural, de Zoița Adinela Drămnescu, comisar șef adjunct al CJPC Bihor. Potrivit raportului, numărul reclamațiilor înregistrate de consumatori este pe un trend ascendent. Dacă în primul semestru din 2024 au fost înregistrate 1.354 de reclamații, în aceeași perioadă a anului 2025 numărul acestora a ajuns la 1.578. În primul semestru din 2026 au fost consemnate 1.713 reclamații. Peste 2.000 de acțiuni de control CJPC Bihor precizează că toate cele 1.713 sesizări au fost soluționate în termenul legal. În urma intervențiilor comisarilor, consumatorii au recuperat sau au fost compensați, prin reparații, înlocuirea produselor ori restituirea contravalorii, cu o valoare totală de 686.647 de lei. Din totalul reclamațiilor, 1.081 au fost soluționate favorabil consumatorilor, în timp ce 236 au fost considerate neîntemeiate. Alte 183 de sesizări au fost nesoluționabile, 139 au fost redirecționate către alte autorități, iar 74 au fost clasate. Activitatea CJPC Bihor nu s-a limitat la soluționarea reclamațiilor. În primul semestru al anului au fost desfășurate 2.020 de acțiuni de control, cu o medie de două acțiuni pe comisar pe zi. În urma verificărilor au fost întocmite 1.444 de procese-verbale de constatare a contravenției, 491 de procese-verbale de constatare, 67 de procese-verbale de distrugere și 18 procese-verbale de prelevare. De asemenea, au fost emise 68 de ordine de oprire temporară de la prestarea serviciilor, iar valoarea produselor oprite temporar de la comercializare s-a ridicat la 4.785.992 de lei. Alte produse, în valoare de 680.737 de lei, au fost oprite definitiv de la comercializare. Valoarea amenzilor contravenționale aplicate în această perioadă a depășit 2,3 milioane de lei. Un singur operator a cerut control voluntar Raportul prezentat în Colegiul Prefectural evidențiază și componenta de prevenție. În primul semestru, CJPC Bihor a consiliat, în cadrul unor acțiuni organizate, 438 de operatori economici. Pentru sectorul HoReCa au fost organizate acțiuni de îndrumare la Instituția Prefectului Bihor, la care au participat 42 de companii. În domeniul comerțului online a fost organizată, împreună cu Federația Patronilor Bihor, o sesiune de îndrumare legislativă, cu participarea a 28 de companii. Alte acțiuni de informare și sprijin au fost organizate în cadrul unor festivaluri, târguri și zile ale localităților din Oradea, Sânmartin, Săcueni, Salonta, Vadu Crișului, Lugașu de Jos, Girișu de Criș și Beiuș. La acestea au participat 368 de companii. Unul dintre instrumentele promovate de CJPC Bihor în această perioadă a fost controlul voluntar, procedură prin care operatorii economici pot solicita verificarea activității înainte ca eventualele probleme să ajungă să genereze sancțiuni. Procedura presupune completarea unui formular, după care CJPC Bihor transmite data vizitei și obiectivele care urmează să fie verificate. Deși instituția a promovat intens această posibilitate, rezultatul este unul surprinzător: în primul semestru al anului, în județul Bihor a fost înregistrată o singură solicitare de control voluntar, după consilierea a 438 de operatori economici. Solicitarea a venit din partea unui restaurant, care, în urma controlului, și-a remediat problemele constatate până la următoarea verificare efectuată de CJPC Bihor. „La o analiză a acestei activități de șase luni, un singur operator economic din domeniul HoReCa a solicitat controlul voluntar. Ca în cazul oricărei instituții, se pune întrebarea: de ce? După părerea mea, ar putea fi trei motive: 1. Reticența operatorilor economici: un organ de control rămâne ceva de evitat. Mă gândesc că aceasta ar putea fi o variantă. 2. Posibil să fie și teama că, dacă chemi un organ de control, te autodenunți și, în consecință, vei fi vizat de sancțiuni. 3. O altă variantă este ca operatorul economic să considere: «Funcționez până mă prinde» Indiferent care sunt motivele, practic se ratează un beneficiu al legii, care este gratuit. Mergem în control, îi spunem ce are de făcut și verificăm măsurile. Deci poate intra în legalitate și poate evita niște sancțiuni sau reclamații. Bineînțeles, în condițiile în care nu se solicită nici control voluntar, nici consiliere, rezultatul este presiunea din partea consumatorilor. Consumatorii își cunosc drepturile și atunci fac reclamații”, a declarat Zoița Dramnescu. HoReCa, comerțul online și siguranța copiilor, printre domeniile vizate În cadrul activității de prevenție, ANPC a elaborat și publicat ghiduri de bune practici pentru domenii cu impact direct asupra consumatorilor. Printre acestea se numără alimentația publică și cazarea turistică, spațiile de joacă și toboganele acvatice, comerțul online, precum și comercializarea produselor alimentare, cosmetice și a detergenților. Au fost vizate și domenii în care se derulează tranzacții importante, precum autovehiculele second-hand și achiziția de locuințe. În cazul operatorilor din HoReCa, accentul este pus pe informarea corectă și completă a consumatorilor. Raportul atrage atenția asupra transparenței meniurilor, inclusiv în ceea ce privește ingredientele, declarația nutrițională, aditivii, alergenii și originea produselor, dar și asupra practicilor comerciale înșelătoare. Un alt punct important îl reprezintă depozitarea și trasabilitatea alimentelor: etichetarea internă, respectarea lanțului de frig și a temperaturilor, documentele de proveniență și condițiile în care carnea proaspătă este congelată în unitate. În cazul unităților de cazare sunt urmărite clasificarea și informarea turiștilor, tarifele și serviciile incluse sau contra cost, condițiile de cazare, curățenia și funcționarea echipamentelor. Raportul acordă o atenție distinctă sectorului de agrement și spațiilor de joacă. CJPC Bihor subliniază necesitatea ca echipamentele să fie omologate, furnizorii să fie autorizați conform standardelor de siguranță europene, iar instalațiile să beneficieze de verificări și mentenanță. Sunt urmărite, de asemenea, suprafețele de protecție și respectarea regulilor de utilizare, în condițiile în care siguranța copiilor este considerată o prioritate.