Евросоюз предупредил об угрозе олигополии на рынке искусственного интеллекта

Anthony Whelan, directorul general al Direcției Generale pentru Concurență a Comisiei Europene, a avertizat în cadrul unei dezbateri a Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European că piața inteligenței artificiale riscă să se transforme într-un oligopol, pe fondul costurilor uriașe de dezvoltare și al concentrării infrastructurii, datelor și specialiștilor în mâinile câtorva companii. Pentru a menține concurența și a facilita accesul unor noi jucători, Comisia intenționează să combine controlul fuziunilor cu aplicarea Actului privind piețele digitale și a normelor antitrust. Accesul la utilizatori poate deveni la fel de important pentru concurența din sectorul inteligenței artificiale precum deținerea unei tehnologii performante. În acest context, Comisia Europeană a intervenit în cazul WhatsApp pentru a evita ca asistenții de inteligență artificială creați de companii terțe să fie excluși de pe platformă sau să fie obligați să plătească tarife prohibitive pentru a ajunge la baza sa de utilizatori. O platformă cu sute de milioane sau chiar miliarde de utilizatori poate deveni rapid un canal esențial de distribuție pentru furnizorii de servicii de inteligență artificială. În lipsa unor condiții echitabile de acces, operatorii care controlează aceste platforme pot influența direct capacitatea altor companii de a-și lansa și dezvolta produsele. Un raționament similar este aplicat și în cazul datelor generate de motoarele de căutare. Accesul la astfel de informații poate ajuta noii furnizori să creeze servicii de căutare bazate pe inteligență artificială, însă utilizarea datelor trebuie realizată fără afectarea vieții private și fără posibilitatea identificării persoanelor. Anthony Whelan, directorul general al Direcției Generale pentru Concurență din cadrul Comisiei Europene, a explicat că anonimizarea reprezintă doar primul nivel de protecție. Companiile care primesc acces la date sunt evaluate, își asumă prin contract obligații de a împiedica reidentificarea utilizatorilor, iar sistemele prin care sunt procesate informațiile sunt verificate prin audituri independente. Măsurile urmăresc să permită utilizarea datelor în scopuri concurențiale, fără reconstruirea profilurilor individuale sau folosirea ulterioară a informațiilor pentru publicitate personalizată, potrivit 2eu.brussels. Dezbaterea din cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European s-a concentrat și asupra resurselor necesare pentru dezvoltarea modelelor avansate. Puterea de calcul, seturile extinse de date, infrastructura tehnologică și personalul cu competențe specializate presupun costuri care pot depăși capacitatea financiară a multor companii aflate la început de drum. Aceste cerințe ridică bariere semnificative la intrarea pe piață. Companiile consacrate beneficiază deja de infrastructură, capital și acces la resurse strategice, în timp ce start-upurile trebuie să suporte investiții considerabile înainte de a putea concura la un nivel apropiat de cel al marilor furnizori. Whelan a descris sectorul drept o piață aflată încă într-o etapă de transformare, în care pozițiile concurenților se pot schimba rapid. În opinia sa, cursa pentru investiții și inovare nu s-a încheiat, iar structura pieței nu este stabilizată. Tocmai de aceea, intervenția autorităților ar trebui să aibă loc înainte ca o eventuală concentrare excesivă să devină dificil sau imposibil de reversat. „Există unele riscuri de transformare într-un oligopol, dacă nu chiar de alunecare într-o situație și mai gravă”, a declarat Anthony Whelan, directorul general al Direcției Generale pentru Concurență. Eurodeputații au discutat și despre riscul ca firmele dominante să cumpere companii mici care, în timp, ar putea deveni concurenți importanți. Achiziția Instagram de către Facebook a fost invocată ca exemplu al dificultății de a estima valoarea strategică pe termen lung a unei platforme care pare, la momentul tranzacției, un jucător de nișă. În industria inteligenței artificiale, o astfel de practică este asociată cu termenul „achiziții criminale” („killer acquisitions”), prin care un competitor potențial este preluat înainte să ajungă să amenințe poziția companiei dominante. Whelan a admis că acest risc există, dar a precizat că preluările de start-upuri nu reprezintă singura sursă de presiune asupra concurenței. Controlul asupra datelor, infrastructurii și canalelor de distribuție poate avea o importanță comparabilă cu proprietatea asupra unei tehnologii. O companie care nu deține cel mai performant model de inteligență artificială poate păstra totuși un avantaj major dacă are acces privilegiat la utilizatori, date sau sisteme de calcul. Comisia Europeană utilizează mai multe mecanisme pentru a limita riscul de închidere a pieței. Controlul fuziunilor, aplicarea Actului legislativ privind piețele digitale, cunoscut drept DMA (Digital Markets Act, Actul privind piețele digitale), și normele antitrust sunt tratate ca instrumente care se completează reciproc. Aplicarea regulilor europene privind piețele digitale în sectorul serviciilor de căutare urmărește să faciliteze accesul unor furnizori alternativi la datele necesare dezvoltării unor produse competitive. În cazul WhatsApp, obiectivul este ca platforma să nu poată impune condiții care să excludă asistenții de inteligență artificială dezvoltați de terți. Autoritățile europene nu susțin, în acest moment, crearea unui regim de concurență separat, dedicat exclusiv inteligenței artificiale. Abordarea actuală constă în adaptarea instrumentelor deja existente la modalitățile specifice prin care se poate concentra puterea economică în acest sector. Astfel, controlul fuziunilor poate analiza impactul achizițiilor asupra concurenței viitoare, normele antitrust pot sancționa comportamentele de excludere, iar DMA poate impune obligații platformelor cu rol de intermediar esențial între furnizorii de servicii și utilizatori. Comisia Europeană leagă problema concurenței și de capacitatea Europei de a-și dezvolta propria infrastructură tehnologică. Investițiile publice în centre de calcul și în infrastructură europeană de procesare pot diminua dependența de un număr restrâns de furnizori globali. O capacitate de calcul mai accesibilă pentru companii, universități și institute de cercetare ar putea facilita apariția unor noi competitori. În același timp, dezvoltarea infrastructurii locale ar susține cercetarea și ar oferi firmelor europene condiții mai bune pentru antrenarea și operarea modelelor de inteligență artificială. Comisia Europeană nu consideră că piața a devenit deja un oligopol. Îngrijorarea vizează evoluția posibilă a sectorului, în cazul în care costurile de intrare, controlul asupra infrastructurii, accesul la date și poziția privilegiată în raport cu utilizatorii se consolidează în jurul câtorva companii. Intervenția timpurie este considerată esențială pentru menținerea unui mediu concurențial în care noii jucători să poată intra și să se dezvolte.