Вердикт по делу о фальшивых картах Власа Платона перенесен на июнь

A fost amânată pronunțarea sentinței în dosarul penal în care Veaceslav Platon este acuzat de fabricarea, „din motive de răzbunare”, a unui card fals pe numele unei judecătoare CSJ Pronunțarea sentinței în dosarul penal în care Veaceslav Platon este cercetat pentru fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată false, a fost amânată. Dosarul se examinează din 2019. După ședința de judecată din 4 mai 2026 s-au finalizat dezbaterile judiciare, fiind stabilită ședința de pronunțarea sentinței pentru 22 iunie. Totuși, la ședința de judecată s-a anunțat despre emiterea unei încheieri prin care s-a dispus reluarea cercetării judecătorești. Avocatul lui Platon, Alexandr Bodnariuc, a declarat pentru ZdG că cercetarea judecătorească nu va fi reluată de la zero, dar urmează să fie „clarificate unele aspecte”. Platon este cercetat pentru trei capete de acuzare, fiind învinuit că la începutul anului 2013, după ce ar fi intrat în posesia copiei actelor de identitate ale magistratei Svetlana Novac, care activa în perioada respectivă la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), a deschis pe numele acesteia un cont de depozit în valoare de 300 de mii de dolari la o bancă din străinătate. „Presupun că instanța când a intrat în deliberare, analizând toate probele a constatat că nu este posibil, la momentul dat, să fie emisă o hotărâre de achitare sau de condamnare la acest caz. Noi încă în cadrul examinării dosarului am atras atenția în instanță despre faptul că sunt unele așa-numite probe care nu pot fi puse la baza dosarului și am solicitat să fie efectuate un șir de acțiuni pentru a fi verificate toate aspectele”, a menționat Bodnariuc. Avocatul a venit cu un exemplu de probă la care au apărut întrebări suplimentare la instanță. „Se face proces-verbal de cercetare la fața locului, unde Procuratura Anticorupție cercetează biroul unui angajat al Centrului Național Anticorupție (CNA). În acest birou se examinează un calculatorul de serviciu al acestui angajat CNA în care există un file al unui alt proces-verbal de cercetare la fața locului la care sunt descrise niște acte. Acele acte nu au anexate sau prezentate în instanța de judecată. Cred că instanța s-a referit că nu este posibil de constatat unele importante. Astfel, s-a reluat cercetarea judecătorească. La următoarea ședință urmează să fie vedem poziția procuraturii și dacă mai este nevoie de careva expertize etc”, a declarat avocatul. Cerere de recuzare a judecătorului – respinsă Pe 12 martie, cererea de recuzare a judecătorului Sergiu Stratan, care examinează cauza penală în care Veaceslav Platon este cercetat pentru fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată false, a fost respinsă. Cererea de recuzare a fost examinată de judecătorul Gheorghe Ciobanu, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. „Se respinge ca neîntemeiată cererea depusă de avocatul Alexandr Bodnariuc, apărătorul inculpatului Veaceslav Platon privind recuzarea judecătorului Sergiu Stratan. Încheierea nu este susceptibilă de a fi atacată”, a hotărât judecătorul Gheorghe Ciobanu. „Motive de răzbunare” Veaceslav Platon a fost reținut la 25 iulie 2016 la Kiev, în aceeași zi în care autoritățile de la Chișinău l-au anunțat în căutare internațională, acesta fiind învinuit de escrocherie şi spălare de bani, care a condus la prejudicierea Băncii de Economii în proporţii deosebit de mari. Potrivit procurorilor, Platon ar fi obţinut, prin scheme ilegale, 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Ilan Şor, care pe atunci conducea instituţia financiară, i-ar fi fost complice. Dosarul în care Platon este cercetat pentru fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată false a fost trimis în judecată în august 2019. Platon este cercetat pentru trei capete de acuzare, fiind învinuit că la începutul anului 2013, după ce ar fi intrat în posesia copiei actelor de identitate ale magistratei Svetlana Novac, care activa în perioada respectivă la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), a deschis pe numele acesteia un cont de depozit în valoare de 300 de mii de dolari la o bancă din străinătate. „Platon Veaceslav de comun cu Marohina Marina și alte persoane neidentificate acționând în interesele organizației criminale, urmărind scopul denigrării imaginii publice din motive de răzbunare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Novac Svetlana, au fabricat și pus în circulație cardul fals”, precizează Procuratura Anticorupție. Ulterior, potrivit procurorilor, Veaceslav Platon „a dispus punerea în circulație a cardului vizat, în lipsa și fără cunoștință de cauză a judecătoarei, efectuând extragerea continuă prin intermediul a 99 de operațiuni bancare a sumei de 297 000 USD.” Procuratura Anticorupție susținea că Veaceslav Platon ar fi realizat acțiunile respective „urmărind scopul denigrării imaginii publice a magistratei”. Curtea Constituțională declară inadmisibilă o sesizare de neconstituționalitate depusă de unul dintre avocații lui Platon În noiembrie 2025, Curtea Constituțională (CC) a respins ca inadmisibilă sesizarea privind neconstituționalitatea sintagmei „în proporții deosebit de mari” din articolul 237 alin. (2) lit. d) al Codului penal. Cererea a fost depusă de avocatul Alexandr Bodnariuc în interesele lui Veaceslav Platon, în dosarul în care controversatul om de afaceri este acuzat de fabricarea sau punerea în circulație a cardurilor ori a altor instrumente de plată false. Într-o hotărâre din 27 noiembrie, magistrații Înaltei Curți au subliniat că autorul excepției de neconstituționalitate nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează norma constituțională menționată. Prin urmare, conform CC, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate „este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond”. „(…) Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (…). (…) Curtea consideră că legislatorul îi oferă destinatarului legii suficiente repere legale prin care acesta poate stabili sensul sintagmei contestate, inclusiv prin recurgere la consiliere juridică sau prin interpretarea acesteia de către instanțele judecătorești pornind de la sensul textului criticat și de la esența infracțiunii incriminate (…)”, se spune în hotărârea Curții. De cealaltă parte, avocatul lui Platon, autorul excepției de neconstituționalitate, a susținut că sintagma „în proporții deosebit de mari” din norma contestată „complică descrierea infracțiunii de fabricare sau punere în circulație a cardurilor false, deoarece în cazul acestei infracțiuni are un caracter abstract și nu asigură identificarea gradului prejudiciabil al infracțiunii”. „(…) În acest sens, autorul sesizării susține că, în lipsa unor repere legale fixe, autoritățile beneficiază de o marjă discreționară excesivă. Autorul menționează că autoritățile nu apreciază proporțiile deosebit de mari ale infracțiunii în funcție de valoarea cardurilor falsificate sau puse în circulație, dar în funcție de cuantumul mijloacelor bănești extrase prin intermediul cardurilor false (…)”, se spune în document. Cine este judecătorul care examinează dosarul? Judecătorul Sergiu Stratan activează în sistemul judecătoresc începând cu 2015 și este unul din magistrații specializați, care examinează cauzele penale trimise în instanța de judecată de Procuratura Anticorupție (PA). În iulie 2024, Sergiu Stratan a fost desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să execute interimatul funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Pe masa magistratului a ajuns, în martie 2024, dosarul penal în care deputata transfugă Irina Lozovan și soțul ei, Pavel Gîrleanu, au fost condamnați penal pentru finanţarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electoral. Irina Lozovan a fost condamnată la 6 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, iar soțul ei s-a ales cu 5 ani de închisoare.