Экономический отчет: Кahul теряет население и отстает в производительности труда

Municipiul Cahul rămâne cea mai importantă economie urbană din sudul Republicii Moldova, însă dezvoltarea sa este frânată de o productivitate scăzută, investiții insuficiente și declin demografic. Acestea sunt principalele concluzii ale raportului de analiză economică „Economia locală a municipiului Cahul”, elaborat de Grupul de Consultanță și Dezvoltare „Europolis”.  Potrivit documentului, Cahul concentrează aproximativ 1,1% din salariații întreprinderilor din Republica Moldova și 1,1% din agenții economici, însă generează doar 0,5% din cifra de afaceri la nivel național. În 2024, economia municipiului a însumat 3,18 miliarde de lei cifră de afaceri, fiind susținută de 737 de companii și 6.103 salariați, însă productivitatea muncii este cea mai redusă dintre toate cele șase orașe-poli de creștere din țară.  Autorii raportului sintetizează situația într-o formulare sugestivă: „Cahul angajează mult, dar produce puțin”, explicând că economia locală generează per salariat de peste două ori mai puțină valoare decât media națională. Cauzele țin de predominanța comerțului, a industriei în sistem lohn și a serviciilor publice, sectoare care creează multe locuri de muncă, dar o valoare adăugată redusă.  Regiunea pierde populație într-un ritm alarmant Raportul atrage atenția că municipiul Cahul deservește o zonă de influență formată din raioanele Cahul, Cantemir și Taraclia, cu aproximativ 132.000 de locuitori, însă întreaga regiune se confruntă cu un declin demografic accentuat. În ultimii zece ani, această macro-regiune a pierdut 26,3% din populație, iar municipiul Cahul însuși și-a redus populația cu 23%, un ritm de aproape trei ori mai rapid decât cel înregistrat la Ungheni. Totodată, numărul salariaților din întreprinderile din regiune s-a diminuat cu 5,7% între 2019 și 2024.  Autorii subliniază că fiecare loc de muncă nou creat în municipiu contribuie, în realitate, la stabilizarea unei regiuni întregi. A treia economie dintre polii regionali, dar ultima la productivitate Comparativ cu celelalte orașe-poli de dezvoltare, Cahul ocupă locul trei după numărul salariaților, însă rămâne pe ultimul loc la productivitatea muncii. Raportat la aceeași populație, Orhei generează o cifră de afaceri de peste două ori mai mare decât Cahul. În același timp, investițiile private raportate la populație rămân printre cele mai mici din rețeaua polilor regionali.  Economia a rezistat crizelor, dar nu a crescut în termeni reali Între 2019 și 2024, cifra de afaceri a economiei locale a crescut cu 64%, însă după ajustarea cu inflația, economia practic a rămas la același nivel ca acum cinci ani. În schimb, profitul net agregat al companiilor a urcat de la 85 milioane la 213 milioane de lei, iar marja medie de profit s-a îmbunătățit de la 4,4% la 6,7%, cea mai ridicată dintre toate orașele-poli analizate. Potrivit autorilor, Cahul nu a devenit o economie mai mare, ci una mai rentabilă.  DRÄXLMAIER schimbă profilul industrial al orașului Un capitol important al analizei este dedicat transformării industriei locale. În timp ce industria textilă tradițională și-a redus considerabil activitatea, apariția fabricii DRÄXLMAIER, în subzona Cahul a Zonei Economice Libere „Bălți”, a reprezentat cea mai importantă investiție industrială privată din istoria recentă a municipiului. Compania a investit peste 20 de milioane de euro, iar în 2024 avea aproximativ 400 de angajați, devenind al doilea cel mai important proiect de creare a locurilor de muncă dintre toate orașele-poli din Republica Moldova. Totuși, raportul avertizează că dezvoltarea viitoare depinde și de evoluția industriei auto europene.  Platforma industrială de la Crihana Veche, considerată cheia dezvoltării Raportul identifică drept una dintre cele mai mari oportunități economice platforma industrială de 23 de hectare din Crihana Veche, inclusă în Zona Economică Liberă „Bălți”. Autorii consideră că terenul are un potențial major pentru atragerea unor noi investitori, însă lipsa infrastructurii — drumuri, energie electrică, apă și canalizare — limitează dezvoltarea. Este amintit și cazul companiei germane Fritzmeier, care intenționa să investească aproximativ 8 milioane de euro, dar și-a relocat proiectul în România după izbucnirea războiului din Ucraina.  Universitatea și turismul, două atuuri strategice Raportul evidențiază că municipiul Cahul dispune de avantaje pe care puține orașe regionale le au simultan: universitate, colegii, școli profesionale, un important centru balnear și acces direct către Uniunea Europeană. Autorii apreciază că integrarea Universității „Bogdan Petriceicu Hasdeu” în Universitatea Tehnică a Moldovei poate deveni o oportunitate pentru formarea specialiștilor în domenii precum automotive, IT, energie și logistică, dacă investițiile promise vor fi valorificate eficient.  Totodată, turismul este văzut drept unul dintre cele patru motoare ale dezvoltării economice, alături de industrie, logistică și comerț. Sanatoriul „Nufărul Alb”, Rezervația Biosferei „Prutul de Jos”, satul Văleni și clusterul turistic „VIA Cahul” sunt considerate active cu potențial de dezvoltare regională și internațională.  Potrivit analizei, economia municipiului este susținută de 737 de companii, care au realizat în 2024 o cifră de afaceri de 3,18 miliarde de lei și au angajat peste 6.100 de persoane. Totuși, valoarea produsă per angajat rămâne cea mai mică dintre toate orașele-poli de dezvoltare din Republica Moldova.  Retailul și comerțul domină economia Raportul arată că aproape jumătate din economia municipiului este generată de comerț. Companii precum Modernus, Construct Univers, Interstepcom și GBA Trade se numără printre principalii jucători care contribuie la cifra de afaceri a orașului. În special GBA Trade, activă în comerțul cu cereale, a înregistrat cea mai mare creștere absolută din ultimii cinci ani, adăugând 169 milioane de lei la cifra de afaceri.  Construct Univers, retailer de materiale pentru construcții, și-a majorat cifra de afaceri cu 144 milioane de lei, iar numărul angajaților a crescut de la 10 la 99. Modernus a adăugat alte 83 milioane de lei la cifra de afaceri, confirmând poziția comerțului drept principal motor economic al municipiului.   Topconstruct BNN – lider la profit Dacă retailul generează cele mai mari rulaje, Topconstruct BNN este compania care produce cel mai mare profit. În 2024, firma a obținut un profit de aproximativ 34,3 milioane de lei, cu doar 33 de angajați, fiind cel mai profitabil agent economic din municipiu. Autorii raportului arată că întregul sector al construcțiilor produce aproape 28% din profitul economiei locale, deși angajează doar 6,6% dintre salariați.  Alături de aceasta se remarcă și Orizontul-Lux, cu un profit de 17,6 milioane de lei.  Industria textilă pierde teren În contrast cu noile investiții, industria confecțiilor continuă să se restrângă. Tricon SA, unul dintre cei mai mari angajatori ai orașului în trecut, a pierdut 161 de locuri de muncă între 2019 și 2024 și a încheiat anul fără profit. Totodată, compania Laboratorio Tessile Mol, care avea aproape 300 de angajați în 2019, nu mai apare în statisticile locale, semn al încetării activității în municipiu.  Raportul evidențiază însă că există și excepții în domeniu. Tricou Fantasy reușește să rămână profitabilă, cu un câștig de 8,7 milioane de lei, demonstrând că succesul depinde mai degrabă de investiții și adaptarea modelului de afaceri decât de sectorul în care activează compania.  Fabrica de Brânzeturi a dispărut din economie Analiza consemnează și dispariția unor nume importante. Printre acestea se numără Fabrica de Brânzeturi din Cahul, ultimul procesator local de lactate, precum și transportatorul Nivilen Tur și rețeaua de carburanți Rapira. De asemenea, comerciantul Liusi-Susanu, care în 2019 avea 62 de angajați, a ajuns în 2024 la un singur salariat.  Marii angajatori ai municipiului Potrivit raportului, cei mai mari angajatori din economia reală a municipiului sunt: DSC Draexlmaier Sisteme de Cablare – aproximativ 400 de angajați; Cahul-Gaz – 252 de angajați; Tricon – 249 de angajați; Silva-Sud – 227 de angajați; Sanatoriul „Nufărul Alb” – 197 de angajați; Apa-Canal Cahul – 162 de angajați; Drumuri Cahul – 152 de angajați; Cahulpan – 150 de angajați; Universitatea „Bogdan Petriceicu Hasdeu” – 117 angajați; Colegiul „Iulia Hasdeu” – 116 angajați.  Patru direcții pentru transformarea economiei Concluzia raportului este că municipiul nu trebuie să-și reinventeze economia, ci să valorifice activele pe care le deține deja. Experții propun dezvoltarea a patru motoare economice principale: industria și extinderea platformelor industriale; turismul balnear și regional; logistica, valorificând apropierea de Portul Giurgiulești și frontiera Uniunii Europene; comerțul și procesarea produselor agricole cu valoare adăugată. Potrivit autorilor, obiectivul este transformarea Cahulului dintr-un oraș care „vinde, asamblează și administrează” într-un centru economic care produce, inovează, pregătește specialiști și generează valoare adăugată, consolidându-și astfel statutul de capitală economică a sudului Republicii Moldova.