В Молдове прокуратура возбудила уголовное дело из-за оплаты работы до подписания трудового договора

Imaginați-vă că vă angajați, lucrați peste o sută de zile câte opt ore pe zi, însă abia peste jumătate de an semnați contractul de muncă. O situație ilogică conform legilor din R. Moldova, pe care Curtea de Conturi a descoperit-o recent în urma unui audit făcut la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Inspectorii Curții de Conturi au investigat un proiect finanțat din fonduri europene în care ANOFM a fost parteneră. În cadrul acelui proiect, una dintre directoarele adjuncte, Lilia Plugaru, ar fi primit aproape 100 de mii de lei în baza unui contract de prestări servicii semnat după ce munca a fost prestată efectiv. Ba chiar după ce orele de muncă au fost recepționate, printr-un act oficial. Inspectorii au concluzionat că acea plată a fost „nejustificată”, însă au suspiciuni că s-ar fi comis și ilegalități, așa că au sesizat procurorii. O investigație penală cu privire la acest caz este în lucru, a confirmat pentru Europa Liberă Centrul Național Anticorupție (CNA). Într-un răspuns pentru Europa Liberă, conducerea ANOFM spune că acuzațiile Curții de Conturi sunt nefondate și că a respectat legea. Lilia Plugaru nu a răspuns la solicitarea prin care i-am cerut un comentariu. Detaliile cazului Pe 15 septembrie 2025, directoarea ANOFM, Raisa Dogaru, semna un act de recepție, prin care confirma că una dintre colegele sale din conducere – directoarea adjunctă Lilila Plugaru – a muncit 898 de ore la proiectul „Protejarea condițiilor de muncă în economia platformelor: dialog social moldo-lituanian”, finanțat cu fonduri europene. Valoarea totală a proiectului a fost de 448 de mii de euro (404 mii, fonduri europene), din care ANOFM i-au revenit puțin peste 31 de mii de euro. Plugaru ar fi realizat „analiză de conținut, consultare și feedback pe drafturi, validare instituțională”, la acel proiect, al cărui scop a fost elaborarea unui plan de actualizare a legislației moldovenești în privința muncii pe platformele digitale – adică site-urile care intermediază joburi/servicii între angajator și angajat. La două zile după ce orele de muncă au fost recepționate de ANOFM, pe 17 septembrie, directoarea și directoarea adjunctă au semnat, post-factum, și contractul în baza căruia acele servicii ar fi trebuit prestate. Serviciile fuseseră, teoretic, executate între 1 august 2024 și 30 aprilie 2025 – cu până la 30 luni înainte ca vreun document să existe și în paralel cu munca pe care Plugaru a prestat-o la ANOFM. Ea era șefă de direcție când a început proiectul și a fost promovată directoare adjunctă în octombrie 2024. Inspectorii Curții de Conturi au descoperit această cronologie în timpul unui audit privind modul în care ANOFM a folosit fondurile în ultimii ani și au ajuns la următoarea concluzie: „Plata retroactivă a serviciilor, având în vedere raporturile de serviciu directe, au generat achitarea serviciilor nejustificate, dubla remunerare și utilizarea neconformă a fondurilor”. „Aceste situații denotă deficiențe în verificarea și acceptarea serviciilor”, mai spun inspectorii CC în raportul de audit, și „nu au corespuns principiilor de legalitate, transparență, integritate și segregare a responsabilităților”. Curtea de Conturi a sesizat Procuratura Generală (PG), care a înregistrat cauza la Secția de combatere a corupției și spălării banilor. De acolo – ne-au transmis reprezentanții PG – documentația a fost trimisă mai departe la Procuratura Anticorupție, care a direcționat-o CNA. Centrul Național Anticorupție a precizat pentru Europa Liberă că „examinează circumstanțele” expuse de Curtea de Conturi, „în limita competențelor atribuite prin lege”. Instituția a invocat confidențialitate anchetei penale și nu ne-a oferit alte detalii. Cum răspunde ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă admite, într-un răspuns pentru Europa Liberă, cronologia documentelor încheiate de instituție în proiectul european, inclusiv faptul că mai întâi a recepționat orele de muncă și abia apoi a semnat contractul de prestări servicii pentru ele. Reprezentanții instituției motivează că tranșa europeană pentru proiect ar fi intrat cu întârziere, în iunie 2025, ceea ce ar fi determinat „încheierea unui contract post-prestare servicii”. „Contractul de prestări servicii a fost încheiat în luna septembrie 2025, pentru reglementarea juridică și financiară a activităților realizate în cadrul proiectului, în perioada 1 august 2024 – 30 aprilie 2025. Contractul de prestări servicii a fost încheiat în limita cadrului legal existent”. Proiectul european în care Lilia Plugaru a reprezentat ANOFM a fost coordonat de Universitatea din Vilnius și s-a desfășurat între 1 noiembrie 2023 și 30 aprilie 2025. Pe lângă universitatea lituaniană, parteneri din R. Moldova au mai fost Academia de Studii Economice din Moldova și Camera de Comerț. Plugaru a reprezentat ANOFM la două evenimente publice dedicate proiectului. Ultimul a fost pe 15 aprilie 2025, la Vilnius, Lituania, când – potrivit unui anunț de pe pagina proiectului – directoarea adjunctă „a analizat măsurile întreprinse de Moldova în vederea integrării pe piața digitală a muncii din UE” și a evidențiat „principalele provocări”: lacunele juridice, decalajul digital dintre regiuni și necesitatea consolidării garanțiilor sociale pentru lucrătorii de pe platforme. O altă contribuție a Liliei Plugaru a fost elaborarea unui document de 41 de pagini, descris ca un plan pentru actualizarea legislației moldovenești, astfel încât să reflecte realitatea lucrătorilor din economia platformelor. În iulie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat un proiect de lege privind munca pe platformele digitale. Proiectul este însă o transpunere în legislația europeană a normelor europene din domeniu, fără referințe la proiectul în care a fost membră ANOFM. 📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.